Fracțiunea PAS îl va propune pe omul de afaceri Vasile Tofan pentru funcția de prim-ministru în cadrul consultărilor cu președinta Maia Sandu privind desemnarea unui nou șef al Guvernului. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului și al formațiunii politice, Igor Grosu.
„Am discutat mai multe ore împreună despre viziunea și planul domnului Tofan. Mă bucur că avem aceleași obiective și valori fundamentale - aderarea la UE în următorii ani, curățarea instituțiilor și creștere economică, precum și realizarea unor reforme esențiale începute în această perioadă”, se menționează în declarația lui Igor Grosu publicată pe pagina sa de Facebook.com
Potrivit președintelui Parlamentului, Vasile Tofan are o experiență solidă în domeniul afacerilor, investițiilor și managementului, acumulată atât în Republica Moldova, cât și la nivel internațional.
El a contribuit la dezvoltarea unor companii și la atragerea unor investiții care au creat locuri de muncă și au susținut economia țării, sprijinind totodată, în ultimii ani, parcursul european al Republicii Moldova. Igor Grosu a subliniat că țara are nevoie de competență, integritate și de un Guvern capabil să răspundă așteptărilor cetățenilor.
Potrivit paginii www.europa2028.eu, Vasile Tofan este investitor și antreprenor, cu experiență în domeniile investițiilor, industriei, vinificației și finanțelor. În prezent, activează în cadrul Horizon Capital, fond de investiții care administrează active de aproximativ 1,6 miliarde de dolari și este axat pe piețele din Republica Moldova și Ucraina. De-a lungul activității sale, a coordonat investiții în companii precum Purcari, Glass Container Company și maib, iar în Ucraina a fost implicat în proiecte dezvoltate de companii precum Rozetka, Aurora, Intellias și Ajax Systems.
Tofan este membru în consiliile de administrație ale AmCham Moldova, Startup Moldova și Media Alternativa, compania care deține posturile TV8 și 1TV. Anterior, a lucrat în consultanță la Monitor Group și în dezvoltare corporativă la Philips, în Amsterdam. În perioada studiilor de masterat în administrarea afacerilor (MBA), a fondat compania Ovia Health, ulterior achiziționată de LabCorp.
Este absolvent al Erasmus University Rotterdam și al Harvard Business School, pe care a încheiat-o cu distincție. Vorbește fluent limbile engleză, franceză, olandeză, ucraineană și rusă.
Viziunea lui Vasile Tofan despre principalele reforme de care are nevoie Republica Moldova
În 2025, în urma alegerilor parlamentare, Vasile Tofan a fost propus de PAS pentru funcția de premier, dar a refuzat. Recent, el a publicat pe pagina lui de Facebook o analiză cu privire la principalele reforme la care autoritățile moldovenești ar trebui să atragă atenția.
Potrivit lui Vasile Tofan, subiectele principale la care ar trebui să atragă atenția autoritățile sunt sectorul public, reforma fiscală, Codul muncii, agricultura etc:
Viziune economică. Orice transformare începe prin a defini o viziune clară. Pentru mine, aceasta este: Moldova ca cea mai prietenoasă țară europeană pentru antreprenori. Pentru că, dacă vom avea afaceri de succes, vom avea și venituri fiscale pentru tot restul. Acum, „cea mai prietenoasă” trebuie să fie pe bune, și nu doar declarativ. Asta înseamnă că atunci când un funcționar vine cu vreo licențiere, comisie, agenție, reglementare, notarizare-apostilată – prima întrebare este: asta simplifică lucrurile sau le complică pentru antreprenorii noștri? E unica, unica soluție pentru a da un imbold businessului local și a-i atrage pe cei din afară, care ezită să vină pentru piața noastră minusculă, dar ar putea considera Moldova ca o platformă de exporturi.
Încredere, echitate. După drama „nepoților” și verișoarelor, pentru a putea face reformele necesare, încrederea trebuie restabilită, inclusiv prin a tăia acolo unde omul simplu vrea să vadă mai multă curățenie și echitate. Plafonarea salariilor în sectorul public la 4-5 salarii medii, inclusiv sporurile pentru secret de stat sau muncă asiduă sau alte ciudățenii, ar fi un prim pas. (…) Stând bine cu aritmetica, înțeleg că această plafonare nu va genera economii semnificative în tabloul mare, dar e importantă pentru contractul social și restabilirea unui minim de încredere în echitate.
Sector public. (…) Sunt zeci de instituții care trebuie eficientizate, comasate sau eliminate. Sunt sigur că vor exista o mulțime de argumente, unele chiar plauzibile, de ce anume o unitate sau alta este absolut necesară, dar realitatea este că, dacă nu reducem cheltuielile de ansamblu, nu va mai conta, pentru că nu vom avea efectiv bani chiar și pentru lucruri vitale ca pensii sau insulină. Avem nevoie de un sector bugetar mult mai mic, dar mai eficient și bine plătit.
Proprietăți „publice”. Audit Big Four anual pentru companiile de stat, listare minim 25% la bursă, ca prim-pas spre privatizare. Pământurile, clădirile – privatizate cât mai rapid. (…) Bunul e administrat eficient atunci când există un proprietar. Statul și proprietatea colectivă, în marea majoritate a cazurilor, sunt administratori proști, pentru că dacă un bun aparține tuturor, el nu aparține nimănui, iar atitudinea e corespunzătoare. Am văzut-o din plin în cazul MoldATSA.
Reforma fiscală. Nepopulară, dar absolut necesară și nu poate fi amânată, pentru că nu ne putem împrumuta la nesfârșit. Poți taxa 5 lucruri: investiții, muncă, capital, consum, vicii. Există consens pe vicii. Ca să ai bani de consum însă trebuie să încurajezi investițiile, munca și acumularea de capital. Toți spunem că vrem să trecem de la un model bazat pe remitențe + consum, la unul bazat pe investiții și exporturi, care să genereze mai multă bunăstare.
Reforma APL. Foarte complicat, pentru că s-a ajuns atât de departe pe opțiunea mult prea timidă cu minimul per primărie la 3.000. Reformă care în plus ne costă cam 6 mld. în bonusuri de amalgamare (ca și comparație, impozitul anual pe venitul din munca tuturor moldovenilor aduce ~11 mld.). De asta pledăm pentru aproximativ 40 de municipalități, cu eliminarea raioanelor. Întrebarea este dacă se mai poate repara acum, că s-a ajuns atât de departe pe formula actuală. Complicat.
Codul muncii. O mare frână pentru economie. Trebuie rescris din temelie astfel încât companiile să fie încurajate să angajeze, regulile să fie mult mai simple, dar și să poată disponibiliza oameni dacă e cazul. O piață de muncă mai fluidă și flexibilă încurajează crearea de noi joburi.
Pensii. Deficitul este deja prea mare – intrările din CNAS sunt mult sub plățile lunare, diferența fiind compensată din alte taxe. Asta, în timp ce e vital să ridicăm pensia minimă, pentru că rămâne mult prea mică. Soluția e complicată, reforma va dura ani de zile, dar nu putem fără: (a) creșterea graduală a vârstei de pensionare, (b) plafonarea pensiilor excesive + curățirea pensiilor speciale, dar și limitarea contribuției CNAS la cel mult 10 salarii medii/lună, (c) introducerea pilonului II, ca în România și orice alt stat modern.
Viața nu pe datorie. Limita pe datoria publică / PIB la <40% și deficit anual / PIB la <3%, prin lege organică, cu excepții doar în cazuri extraordinare (pandemie, cataclism natural).
Controale, reglementări. Lucrurile au avansat un pic, dar tot sufocăm antreprenorii, care pierd prea mult timp răspunzând la scrisori, raportări, menținerea registrelor etc. E nevoie de un moratoriu pe controale cel puțin până repornim motorul economiei. Nu mai vorbesc de intrări cu mascați la 6 dimineața în subiecte fiscale de rutină, terorizând puținii oameni cu inițiativă, care încă mai încearcă să producă ceva în Moldova. De cele mai multe ori, acești oaspeți matinali o fac pentru a propune ulterior „rezolvarea întrebării”.
Agricultura. Extrem de complicat. Subvențiile trebuie mutate de la acoperirea pierderilor spre retehnologizare, irigare și adaptare climatică. Dar asta, din păcate, lucrează până la primul tractor care blochează vama Leușeni. Modelul actual e însă nesustenabil. E ca și cum ai face focul cu bancnote de o sută de lei.
Apa. Subiect absent din agenda publică. Deja avem un deficit extrem de apă. Captarea apei pluviale, lacuri de acumulare, împădurirea, explorarea apelor subterane, reparația infrastructurii Apă-Canal ca să reducem pierderile – sunt toate inițiative critice, dar vor dura ani, decenii. Până atunci, nu există o altă soluție rapidă decât a prețui apa la justa ei valoare, a unui produs deficitar, iar asta înseamnă că nu poți consuma zeci de metri cubi la 13 lei. Avem cea mai puțină apă din Europa, dar și, paradoxal, cea mai ieftină.
