Într-o analiză prezentată de directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, se contestă în mod special impunerea datei de 31 iulie 2026 drept termen-limită pentru adoptarea deciziilor privind amalgamarea voluntară. Potrivit CALM, această dată nu este prevăzută de nicio lege sau hotărâre de Guvern, iar documentele oficiale stabilesc că evaluarea reformei urmează să fie realizată abia la sfârșitul anului 2026.

CALM susține că autoritățile locale sunt supuse unor presiuni administrative și financiare pentru a accepta reorganizarea. CALM afirmă că primarilor li se promit investiții și acces la fonduri de dezvoltare, dar nu există garanții juridice privind acordarea acestora pe termen lung. Totodată, condiționarea accesului la programe naționale de dezvoltare de acceptarea amalgamării este calificată drept discriminatorie și contrară principiilor constituționale.

Reprezentanții autorităților locale consideră că stimulentele financiare oferite sunt insuficiente pentru a acoperi costurile reale ale modernizării infrastructurii. Potrivit calculelor prezentate de CALM, sumele alocate nu ar acoperi nici măcar costul unui kilometru de drum modernizat, fiind mult sub necesarul investițional al comunităților.

Organizația mai susține că numărul procedurilor de amalgamare a crescut brusc în ultimele luni, ajungând să vizeze peste 760 de localități, ceea ce reprezintă aproximativ 85% dintre primăriile din Republica Moldova. CALM afirmă că această evoluție nu reflectă un proces voluntar, ci rezultatul unor presiuni exercitate asupra administrațiilor locale, inclusiv prin avertismente privind posibila amalgamare forțată începând cu anul 2027.

„CALM își reafirmă opoziția față de orice formă de amalgamare forțată sau condiționată”

În opinia CALM, desființarea primăriilor rurale poate avea consecințe ireversibile asupra comunităților locale, prin pierderea personalității juridice, diminuarea reprezentării administrative și accentuarea riscului de marginalizare a satelor. Totodată, organizația avertizează că funcționarii și demnitarii care exercită presiuni ilegale sau induc în eroare autoritățile locale ar putea răspunde în baza prevederilor Codului Penal privind abuzul de putere, excesul de putere sau falsul în acte publice.

„Nu este reformă, este doar o centralizare politică ambalată frumos. Toate guvernările lipsite de memorie instituțională care au realizat reforme radicale, călcând peste democrația locală, au plecat în istorie rapid și definitiv”, a declarat directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.

În final, CALM își reafirmă opoziția față de orice formă de amalgamare forțată sau condiționată și solicită autorităților revenirea la un dialog instituțional autentic, bazat pe respectarea principiilor autonomiei locale și a Cartei Europene a Autonomiei Locale.

Organizația avertizează că, în forma actuală, reforma administrativ-teritorială riscă să genereze tensiuni între autoritățile centrale și cele locale, să afecteze coeziunea comunităților și să submineze încrederea cetățenilor în instituțiile statului, în loc să contribuie la consolidarea administrației publice și la apropierea Republicii Moldova de standardele europene.

Guvernul: Deciziile sunt luate în funcție de voința autorităților locale

Pe de altă parte, autoritățile centrale susțin că procesul de amalgamare se desfășoară pe baze voluntare și reprezintă o etapă necesară pentru consolidarea administrației publice locale.

Recent, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a declarat că 773 de primării se află în proces de amalgamare, dintre care 112 urmează să se unească în jurul centrelor raionale. Potrivit oficialului, fiecare situație este analizată separat, întrucât deciziile sunt luate în funcție de voința autorităților locale și a comunităților implicate.

Alexei Buzu a precizat că procesul rămâne unul dinamic, iar până la sfârșitul lunii iulie sunt așteptate noi evoluții privind amalgamarea voluntară.

Etapa de amalgamare voluntară se va încheia la 31 iulie, iar din luna august Guvernul urmează să inițieze procesul de amalgamare normativă.

Citește și: Guvernul merge înainte cu reforma administrativă, în pofida criticilor din partea CALM

„Încurajăm aleșii locali să valorifice perioada rămasă pentru a finaliza discuțiile și a lua decizii responsabile, în interesul comunităților pe care le reprezintă. În etapa voluntară, localitățile pot decide singure cu cine se unesc, cum își organizează administrația și care sunt prioritățile de dezvoltare. În această etapă, Guvernul oferă sprijin financiar concret pentru această etapă: 3.000 de lei pentru fiecare locuitor din primăria unită, resurse pentru proiecte de infrastructură, până la 1 milion de lei pentru pregătirea procesului de amalgamare și sprijin anual pentru bugetul local, timp de trei ani”, a spus Alexei Buzu.

Autoritățile transmit că aceasta este o oportunitate pentru fiecare comunitate de a-și decide viitorul prin responsabilitate, curaj și încredere în propriile alegeri.