Mai mulţi cercetători s-au pomenit în acest an cu salariile tăiate în jumătate sau chiar mai mult. O hotărâre de Guvern, din 2023, le interzice angajaţilor din institute, care au atins vârsta de pensionare, să fie salarizaţi cu normă deplină. Cercetătorii spun că decizia este una discriminatorie, din moment ce volumul de muncă rămâne acelaşi. De cealaltă parte, ministrul Educaţiei spune că oamenii de ştiinţă avea acces şi la surse financiare alternative.
Noua metodologie de finanţare a institutelor de cercetare a intrat în vigoare în acest an. Potrivit documentului, cercetătorii care au împlinit vârsta de pensionare, adică 63 de ani, se pot anjaja doar cu jumătate de normă, iar cei de peste 70 de ani – cu doar un sfert. Această clauză a creat confuzie şi nemulţumiri în rândul angajaţilor.
ANATOL ŢĂRANU cercetător, Institutul de Istorie, USM: „Atunci când tu acumulezi tot bagajul necesar de cunoştinţe arhivistice, prin această modalitate de finanţare, practic eşti scos din circuitul ştiinţific. Este vorba de o abordare a finanţării ştiinţei, în speţă a ştiinţei istorice, făcută de oameni care habar n-au ce înseamnă acest domeniu. Este important ca aceste gafe să nu perpetueze. Noi aveam marea speranţă că această metologie va fi amendată.”
VICTOR JUC director, Institutul Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, USM: „Aceasta este o discriminare, o încălcare a legislaţiei în vigoare, pentru că cercetarea ştiinţifică se conduce de Codul Ştiinţei şi Inovării şi de Codul Educaţiei. În aceste două documente de politici, legi organice, nu se conţin restricţii privind activitatea de muncă şi ştiinţifică. Volumul de muncă rămâne acelaşi, se munceşte practic de dimineaţă până seara...”
Reprezentanţii de la Ministerul Educaţiei spun că au făcut această modificare inclusiv pentru a încuraja tinerii să se înscrie în concursurile pentru funcţiile de conducere din cadrul institutelor.
DAN PERCIUN ministrul Educaţiei: „Asta, însă, nu opreşte universităţile să finanţeze integral salarizarea acelor persoane, dacă ei într-adevăr desfăşoară un volum mai mare de lucru, din venituri proprii, sai în egală măsură, acele persoane pot accesa proiecte de cercetare. Obiectivul de bază al acestei schimbări a fost să încurajăm, în primul rând, tinerii în cercetare.”
GHEORGHE COJOCARU director, Institutul de Istorie: „Mi se pare că este o abordare perversă. Pentru că nu se poate rezolva o problemă care într-adevăr există, problema atragerii tinerilor... nu poate fi decontată din ceea ce ar trebui să facă cercetătorii formaţi. Tinerii văd care este perspectiva, deci ei când ajung la vârsta de pensie trebuie practic să renunţe la activitatea ştiinţifică. Este aceasta o normă care încurajează tinerii?! Categoric nu. MUSCA Or asta înseamnă că, în patru ani de activitate, cât durează un ciclu academic, noi nu vom reuşi să ne atingem obiectivele fixate.”
IGOR ŞAROV rector, Universitatea de Stat din Moldova: „Trebuie să purtăm consecinţele acestei decizii şi să fim foarte atenţi. Vom discuta împreună cu colegii noştri, în cadrul consiliilor de administrare, cu directorii de institute, să vedem ce putem face în continuare pentru a păstra acest potenţial extraordinar.”
În anul 2022, institutele de cercetare au fost absorbite de universităţi, în urma Reformei Universitare.
