Potrivit legii, Curtea Supremă de Justiție este condusă de un președinte, selectat din rândul judecătorilor săi, în bază de merit, de către Consiliul Superior al Magistraturii. Plenul Curții Supreme de Justiție propune Consiliului Superior al Magistraturii candidații la funcția de președinte care, în urma votului secret, au obținut cel puțin 3 voturi.

Președintele Curții Supreme de Justiție se numește în funcție pentru un mandat de 4 ani. Aceeași persoană poate fi numită în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție pentru cel mult 2 mandate.

Stela Procopciuc, și-a început activitatea în perioada anilor 1996-1998, în calitate de ajutor al procurorului în cadrul Procuraturii raionului Fălești, potrivit Cu Sens. 

Ulterior, aceasta a deținut funcția de procuroră adjunctă în aceeași instituție. Pe 27 iulie 2000, a fost numită în funcția de judecătoare la Judecătoria Fălești, unde a activat până în iunie 2007, când a fost numită  judecătoare la Curtea de Apel Bălți. Din noiembrie 2021, aceasta a suplinit funcția de vicepreședintă interimară a Curții de Apel Bălți. 

Pe 23 octombrie 2023, Stela Procopciuc a depus dosarul de participare la concursul pentru ocuparea funcției de judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, iar în martie 2024 a fost audiată în cadrul Comisiei de Evaluare a Judecătorilor.

În cadrul audierilor, Comisia a solicitat de la magistrată clarificări suplimentare cu privire la tranzacțiile cu vehicule la prețuri posibil subevaluate și la implicarea în două cazuri care au condus la încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului. 

Stela Procopciuc a promovat vettingul, raportul de evaluare al Comisiei fiind acceptat și de Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, în iunie 2024, magistrata a fost numită judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, ocupând fotoliul și de președintă interimară.

Vladislav Gribincea și-a început cariera profesională în 2002 în sectorul neguvernamental, în funcția de director de proiect în cadrul Asociației Obștești Juriștii pentru Drepturile Omului, unde a deținut, ulterior, și funcția de director economic și cea de președinte. În perioada anilor 2010-2022, a fost președinte al Asociației Obștești Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), scrie sursa citată. 

A fost implicat în calitate de expert în elaborarea, între altele, a Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei cu privire la organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. Gribincea a mai fost implicat în elaborarea Legii cu privire la libertatea de exprimare şi a Legii cu privire la Agentul Guvernamental.

În  2019 a candidat la funcția de Procuror General, iar în scrisoarea de motivare, depusă la Ministerul Justiției în acest sens, Gribincea a scris că, deși nu a activat nicio zi în funcția de procuror, a condus trei ani grupul de experți care au elaborat noua legislație cu privire la Procuratură. Gribincea nu a câștigat atunci concursul, fiind precedat de Alexandr Stoianoglo care a obținut cu 6,77 puncte mai mult.

În 2024, renunță la activitatea în sectorul neguvernamental și pleacă de la CRJM, pentru a-și construi o carieră în magistratură. Vladislav Gribincea și-a depus candidatura pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție și a trecut prin procedura de vetting a Comisiei de Evaluare a Judecătorilor.  În cadrul rundelor de întrebări în scris, membrii Comisiei au solicitat clarificări suplimentare pe mai multe subiecte.

În data de 16 mai 2024, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat raportul Comisiei de Evaluare a Judecătorilor, iar peste o lună Gribincea este numit Judecător la Curtea Supremă de Justiție, cu începerea activității de pe 1 iulie 2024.

Magistratul face parte din completul de judecată care examinează cauza penală în care fostul președinte, Igor Dodon, este cercetat penal pentru finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova din partea unui grup criminal organizat, dosar numit generic „Kuliok”.