Acțiunile umane au împins lumea în zona de pericol din punctul de vedere al sănătății planetare, amenințând să declanșeze schimbări dramatice în condițiile de pe Pământ, potrivit unei noi analize făcute de 29 de oameni de știință din opt țări, scrie CNN.
Experții au analizat nouă „granițe planetare” interconectate, pe care le definesc drept praguri în care trebuie să rămână lumea pentru a asigura o planetă stabilă și locuibilă. Este vorba despre: schimbările climatice, biodiversitatea, utilizarea apei dulci și a terenurilor și impactul substanțelor chimice sintetice și al aerosolilor.
Activitățile umane au depășit nivelurile de siguranță pentru șase dintre aceste granițe și împing lumea în afara unui „spațiu de operare sigur” pentru umanitate, potrivit raportului, publicat în revista Science Advances.
Cele nouă granițe, stabilite pentru prima dată într-o lucrare din 2009, urmăresc să stabilească un set de „limite” definite ale schimbărilor pe care oamenii le fac asupra planetei, de la pomparea poluării cauzate de încălzirea planetei, până la defrișarea pădurilor pentru agricultură. Dincolo de aceste limite, spune teoria, riscul de destabilizare a condițiilor de pe Pământ crește dramatic.
Limitele sunt concepute pentru a fi conservatoare, pentru a permite societății să rezolve problemele înainte de a ajunge într-o „zonă cu risc foarte ridicat”, a spus Katherine Richardson, profesor de oceanografie biologică la Universitatea din Copenhaga și co-autor al raportului. Ea a amintit de vara aceasta, când a fost o vreme extremă fără precedent, cu 1,2 grade Celsius de încălzire globală. „Nu credeam că va fi așa la 1 grad Celsius. Niciun om nu a experimentat condițiile pe care le trăim acum”, a spus ea.
Mai sunt trei granițe pe care omenirea nu le-a depășit. Numai că două dintre ele se îndreaptă într-o direcție greșită: acidificarea oceanelor și cantitatea de aerosoli din atmosferă.
Există, totuși, câteva vești bune. Stratul de ozon se afla pe partea greșită a graniței în anii 1990, a spus Richardson. Dar este pe cale să se recupereze complet, datorită cooperării internaționale pentru a elimina treptat substanțele chimice care epuizează stratul de ozon.
Depășirea granițelor planetare nu înseamnă că lumea a atins un punct de cotitură dezastruos. A trece o astfel de graniță nu înseamnă „o cădere de pe o stâncă”, a spus Richardson. Dar este un semnal de avertizare clar. Ea a folosit analogia unui cont bancar, unde moneda nu este reprezentată de bani, ci mai degrabă de resursele Pământului pe care oamenii, ca toate organismele vii, le folosesc pentru a supraviețui. Pe măsură ce umanitatea depășește granițele planetare, „bilanţul nostru bancar” scade, a spus ea. „Putem petrece, chiar dacă banii noștri din bancă sunt din ce în ce mai puțini. Pur și simplu nu putem petrece pentru totdeauna. Aceasta este situația în care ne-am adus”, a punctat experta.
Prin modelul granițelor planetare, oamenii de știință nu analizează climatul și biodiversitatea în mod izolat. Ei se uită la interacțiunea ambelor, precum și la o serie de alte moduri în care oamenii afectează planeta. Încălcarea unei limite este probabil să aibă efecte secundare pentru altele.
Distrugerea pădurilor lumii, de exemplu, are un impact uriaș asupra climei. „Probabil nu putem atinge obiectivele climatice pe care comunitatea internațională le-a adoptat fără, în același timp, să respectăm o limită pentru defrișări”, a spus Richardson.
Simon Lewis, profesor de știință a schimbării globale la University College London din Marea Britanie, care nu a fost implicat în cercetare, a declarat că raportul oferă „o actualizare surprinzător de sumbră a unei imagini deja alarmante. Oamenii distrug biodiversitatea, schimbă clima și ne poluează casa într-o asemenea măsură, încât ne-am împins planeta din condițiile stabile care au permis apariția civilizațiilor umane. Nu ar putea fi un avertisment mai dur”, a spus el pentru CNN, citat de stiriletvr.ro.
Andrew Fanning, cercetător în vizită la Universitatea din Leeds din Marea Britanie, care nu este implicat în raport, a declarat că modelul granițelor planetare oferă „sprijin puternic bazat pe dovezi” factorilor de decizie politică și altora pentru a ajuta la transformarea economiilor și a societăților, astfel încât să facă față schimbărilor climatice.
Există și critici la adresa modelului. Raymond Pierrehumbert, profesor de fizică la Universitatea Oxford, a spus că granițele planetare sunt utile acolo unde există o bază clară pentru alegerea unei granițe, cum ar fi poluarea cu carbon. Dar pentru alți factori, cum ar fi schimbarea utilizării terenului, „poate fi o distragere a atenției să ne certăm unde să punem limita și dacă aceasta a fost sau nu „depășită””, a declarat el pentru CNN. „Este o încercare eroică de a simplifica lumea, dar probabil că este prea simplificată pentru a fi de folos în gestionarea practică a numeroaselor noastre probleme de mediu”, a spus Lewis.
