Traficul de persoane continuă să facă victime în Republica Moldova iar tinerii sunt printre cei mai vulnerabili. De Ziua Mondială de Luptă Împotriva Traficului de Persoane, autoritățile avertizează că fenomenul este grav, iar multe cazuri nu ajung să fie raportate. Mai mult, recrutarea se face acum mai mult în mediul online. Un simplu mesaj sau o ofertă avantajoasă poate fi începutul unui coşmar.
Specialiștii Centrului pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane, spun că una din patru victime este minor, preponderent din familii social vulnerabile.
VITALIE PŞENICINÎI, şef Centrul pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane, INI: Am înregistrat 28 de cazuri dintre care 23 s-au referit la trafic de fiinţe umane şi 5 la infracţiuni de trafic de copii. Circa o cincime, o pătrime dintre victime ale traficului sunt copii, în mare parte cu regret copii sunt victime ale exploatării sexuale şi preponderent pe teritoriul R. Moldova.
Profilul victimelor diferă. Adolescentele între 14 și 17 ani sunt cel mai des recrutate pentru exploatare sexuală. Exploatarea prin muncă afectează atât adolescenți, cât și adulți, în special în agricultură și construcții. În cazurile de cerșetorie sunt implicați inclusiv copii foarte mici, uneori exploatați chiar de propriii părinți sau de alte rude.
VITALIE PŞENICINÎI, şef Centrul pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane, INI: În anul 2026 pe 28 de dosare care s-a pronunţat sentinţa de condamnare, au fost condamnate 35 de persoene, de aici un trafic de fiinţe umane, şapte cazuri pe trafic de copii, 12 cauze de pornografie infantilă, un caz de proxenitism şi 7 cazuri de organizare a migraţiei ilegale.
Statisticile arată că, în ultimii cinci ani, au fost identificate peste o mie de victime ale traficului de persoane în Republica Moldova. Numai in 2025, copiii au reprezentat 26 la sută din totalul victimelor.
MARIN CHIHAI, ofiţer Advocacy, Caritas Moldova: Cele mai răspândite forme de trafic în trafic este exploatarea prin multă caracteristică mai mult pentru bărbaţi în lucrările sezoniere, agricultură sau lucrări de construcţie. Dacă vorbim despre profilul sau genul feminin preponderent sunt expuse exploatării sexuale, pornografiei, iar pentru copii cu părere de rău acestă tendinţă se îndreaptă mai mult prin intermediul rectrutărilor online.
Datele oficiale reprezintă doar vârful aisbergului. Multe persoane nu se consideră victime sau nu solicită ajutor. Pentru a preveni noi cazuri, se organizează periodic campanii de informare.
NATALIA MOROŞANU, manager de programe, Caritas Moldova: Cifrele oficiale arată mult mai puţine cazuri care sunt ele în realitate şi este foarte greu să acorzi asistenţă persoanelor care nu se identifică ca fiind victime şi aici se lucrează intens cu psihologul şi cu persoanele din domeniul juridic. Cu părere de rău cazurile nedeclarate, nedepistate rămân a fi de zeci de ori mai multe.
EDWARD LUCACI, director executiv, Caritas Moldova: În luna iulie am ajuns împreună cu colegii noștri la aproape 500 de copii şi tineri şi ne bucurăm că am reuşit să transmitem acest mesaj , să impluicăm, să conştientizăm, să explicăm care sunt riscurile şi să explicăm cum ar putea copii, tinerii, familiile şcolile să ceară suport, ajutor acolo unde apar anumite riscuri sau vulnerabilităţi.
Citește și: Consiliulul Audiovizual are structură pentru monitorizarea contentului onlineÎn cazul în care aţi fost victimă a unei forme a traficului de fiinţe umane sau cunoașteti astfel de cazuri contactati imediat Linia fierbinte a Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane la numărul 022-254- 998 sau apelaţi serviciul de urgență 112.
