În raportul său pentru think tank-ul Free Russia Foundation, citat de publicația Kyiv Independent, politicianul rus de opoziție Vladimir Milov a declarat că situația bugetară a Rusiei este orice altceva decât „normală”.

„Pentru a menține pe plutire mașina militară (a Rusiei), este nevoie de mult mai mulți bani – care pur și simplu nu există”, a declarat Milov, care a fost consilier economic al guvernului rus la începutul anilor 2000, publicației Kyiv Independent.

Publicația ucraineană a analizat proiectul de buget rus pentru a vedea dacă, în cele din urmă, Rusia rămâne fără bani pentru a alimenta mașina sa de război.

Șapte ani de deficite

Conform raportului, Rusia se confruntă cu o criză bugetară în toată regula.

Vladimir Dubrovski, economist senior la Centrul pentru Cercetări Sociale și Economice din Ucraina, a declarat că deficitul este „cea mai gravă problemă economică și politico-economică a Rusiei”.

Țara se confruntă cu șapte ani consecutivi de deficit bugetar ridicat (peste 2%) – o serie nemaivăzută din 1999, potrivit raportului lui Milov. Guvernul rus a abandonat oficial obiectivul său de a menține deficitul sub 1% din PIB.

Pentru 2025, deficitul proiectat a fost majorat cu 0,5%, până la un total de 2,6%. Guvernul se așteaptă ca deficitul din 2026 să scadă la 1,6% din PIB, dar analiștii spun că această proiecție este probabil nerealistă.

„Deficitul pe care Rusia îl așteaptă pentru 2025 este destul de semnificativ. Este adevărat că deficitul planificat pentru 2026 este mai mic, dar aceste cifre sunt doar iluzii”, a declarat Benjamin Hilgenstock, șeful departamentului de cercetare macroeconomică și strategie de la Institutul KSE.

De asemenea, Dubrovski consideră că cifrele proiectate sunt o subestimare.

„Dacă războiul continuă, deficitul va crește aproape sigur semnificativ, așa cum s-a întâmplat în trecut”, a declarat el pentru Kyiv Independent. „Mai mult, această estimare nu ia în considerare impactul potențial al viitoarelor sancțiuni economice.”

Hilgenstock a adăugat că, în orice caz, un deficit de 2-3% din PIB este „mult pentru Rusia, deoarece nu are acces la finanțare ca țările normale”.

Moscova rămâne exclusă de pe piețele financiare internaționale din cauza sancțiunilor, lăsând-o dependentă de împrumuturile interne și de rezervele limitate. Chiar și China, cândva considerată un potențial creditor, a refuzat să ofere împrumuturi guvernamentale.

Război costisitor

Această criză fiscală afectează capacitatea Rusiei de a finanța războiul împotriva Ucrainei.

Kremlinul a fost forțat – cel puțin pe hârtie – să limiteze creșterile suplimentare ale cheltuielilor militare pentru a-și ține evidența contabilă sub control. Cu toate acestea, guvernul nu mai publică date reale privind cheltuielile, publicând doar proiecții.

Între 2026 și 2028, Moscova susține că cheltuielile pentru apărare vor rămâne constante, scăzând ușor ca pondere din PIB de la 6,3% în 2025 la 5,5% în 2026 și 2027 și în continuare la 4,7% în 2028. Milov spune că cifrele ascund o problemă mai profundă.

„Complexul militar-industrial se confruntă cu dificultăți financiare”, a spus Milov. „Menținerea lui funcționând chiar și în ritmul actual – fără alte reduceri pe care le-am văzut - devine din ce în ce mai dificilă.”

Serghei Cemezov, CEO al Rostec, cel mai mare producător de arme din Rusia, a recunoscut în august că „profitabilitatea producției rămâne scăzută și undeva chiar zero, dacă nu chiar negativă”, lăsând „nu prea multe fonduri pentru dezvoltare”.

Rezultatul, a spus Milov, este că Rusia își poate permite doar un război limitat, de intensitate redusă.

El a menționat că faza actuală a războiului „nu este foarte intensă” în ceea ce privește utilizarea echipamentului militar, cum ar fi tancurile, bazându-se în principal pe atacuri cu drone, atacuri cu rachete și ofensive localizate.

„Acest tip de război îl pot susține o perioadă”, a spus Milov, „dar întrebarea este pentru ce anume”.

Reducerea bonusurilor

Mai multe regiuni majore - inclusiv Sankt Petersburg, Samara, Tatarstan și Bashkortostan - au redus bonusurile de recrutare pentru luptătorii voluntari, în unele cazuri de cinci ori.

În loc să lanseze o nouă mobilizare, Kremlinul s-a bazat pe stimulente financiare și campanii de recrutare, oferind contracte profitabile voluntarilor dispuși să lupte în Ucraina.

Deși aceste plăți sunt retrase din bugetele regionale, nu federale, această tendință reflectă criza bugetară mai amplă a Rusiei, a remarcat Milov, care limitează sever capacitatea centrului federal de a oferi asistență financiară regiunilor.