Războiul ruso-ucrainean s-a transformat în acest an în unul de uzură. Nici Kievul, nici Moscova nu pot desfășura în prezent vreo operațiune majoră fără a folosi resurse importante în acest scop - echipamente, muniție, dar cel mai important - oameni. În discuțiile Kievului cu principalii parteneri occidentali despre viitoarea strategie a Forțelor Armate ale Ucrainei, în loc de "contraofensivă", se aude din ce în ce mai des un alt termen - "apărare strategică". Dar cum s-a ajuns la o asemenea etapă a războiului într-un an în care aliații occidentali ai Kievului aveau mari speranțe că armata ucraineană va reuși o nouă ofensivă majoră după cele din toamna anului 2022? Când și cum s-ar putea încheia războiul? Sunt întrebări abordate în reportajul ce urmează.
După ce rezistase în primele luni în fața invaziei ruse din 24 februarie 2022, armata Ucrainei reușise să elibereze în toamna anului trecut în jur de nouă mii de kilometri pătrați în regiunea Harkov din nord-estul țării și în cea sudică Herson. A fost o performanță care a surprins occidentul și l-a determinat să ofere Kievului tot mai mult sprijin militar și financiar în lupta cu agresiunea Rusiei.
Pentru o ofensivă decisivă pe câmpul de luptă, Ucraina le solicita aliaților cele mai moderne tipuri de armament, și în special tancuri grele și avioane de luptă. Astfel, la diferite summit-uri organizate de liderii țărilor partenere se discuta intens despre tipurile de armament care urmau să fie furnizate Kievului. Negocierile au fost extrem de complicate, unele țări, între care Germania, se opuneau livrării tancurilor grele pentru a nu irita și mai mult Moscova și a provoca o escaladare a conflictului.
OLAF SCHOLZ cancelarul Germaniei: „Pentru prima dată în istoria noastră, o putere nucleară duce un război imperialist agresiv aici, pe pământ european. Nu există un plan pentru ceea ce poți face în această situație. Cred că am face bine să cântărim cu atenție toate consecințele acțiunilor noastre și să coordonăm îndeaproape toți pașii cheie între aliați. Pentru că este vorba despre un război lângă noi în Europa, un război periculos. Și cu toată presiunea de a acționa, care fără îndoială, există în această întrebare crucială, precauția trebuie să aibă prioritate față de deciziile pripite și unitatea - față de acțiunile separate”:
În luna ianuarie, liderii occidentali au decis să trimită doar tancuri ușoare, iar decizia cu privire la cele grele a fost luată abia spre sfârșitul iernii Chiar dacă primele tancuri germane grele Leopard au ajuns în Ucraina la sfârșitul lui martie, era nevoie de timp pentru instruirea militarilor ce urmau să le folosească. Iar despre furnizarea avoanelor de luptă occidentale nici nu se discuta la modul serios.
Întârzierea sprijinului militar occidental i-a dat răgaz Rusiei să-și fortifice timp de jumătate de an liniile de apărare săpând tranșee, pregătind câmpuri minate pe suprafețe de sute de kilometri pătrați și înrolând în rândurile armatei zeci de mii de noi oameni, inclusiv pușcăriași eliberați în schimbul aflării lor pe front.
Anume în aceste condiții a pornit Ucraina ofensiva împotriva trupelor ruse de ocupație la începutul lunii iunie. La o săptămână de la declanșarea ofensivei, președintele Ucrainei se arăta destul de optimist față de evoluția situației de pe câmpul de luptă.
VOLODYMYR ZELENSKYY președintele Ucrainei: „Bătăliile sunt aprige, dar ne mișcăm înainte, iar acest lucru este foarte important. Pierderile inamicului sunt exact ceea ce avem nevoie. Deși vremea este nefavorabilă în aceste zile - ploile ne îngreunează sarcina - puterea luptătorilor noștri dă în continuare rezultate și le mulțumesc tuturor celor care sunt în luptă acum, tuturor celor care susțin brigăzile noastre de luptă în zonele relevante”.
Ofensiva s-a desfășurat însă lent, armata ucraineană reușind să elibereze câteva localități avansând cu vreo 30 de kilometri spre sud în direcția Mării Azov. Ulterior, ofensiva s-a împotmolit.
Inclusiv pentru că și armata rusă a început să folosească tehnologii moderne, precum dronele de recnoaștere care transmit imagini și informații din spatele liniei frontului adversarului. Așa că desfășurarea unor operațiuni majore a devenit aproape imposibilă - inamicul dezvăluie rapid planul și reușește să răspundă amenințării.
În pofida situației complicate în care se află în această etapă a războiului, Ucraina ar putea schimba evoluția evenimentelor de pe front, susțin mai mulți experți occidentali. Ei consideră că o asemenea șansă apare odată cu încheierea instruirii primilor piloți ucraineni care au învățat să folosească avioane de luptă americane F-16. Potrivit unor publicații internaționale, primele aeronave F-16 ar fi ajuns deja în Ucraina, ceea ce va moderniza semnificativ forțele aeriene ucrainene, care până acum s-au bazat pe avioane MiG și Sukhoi din epoca sovietică.
Eșecul ofensivei ucrainene a provocat decepție în unele cercuri politice occidentale unde se pune întrebarea dacă viitorul sprijin militar poate în genere ajuta Ucraina să câștige războiul. Totuși, liderii occidentali declară ferm că rămân uniți și vor continua să sprijine Ucraina în pofida disputelor politice care au dus la amânarea acordării unor noi asistențe financiare. Astfel, Ungaria a blocat asistența economică a Uniunii Europene de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina problema urmând să fie din nou abordată la un summit extraordinar al Consiliului European pe întâi februarie. Mai mulți oficiali ar pleda pentru activarea articolului 7 din tratatul Uniunii Europene pentru a lipsi Ungaria de dreptul de veto din cauza încălcărilor normelor statului de drept care se atestă în această țară.
Tot la începutul anului viitor, ar urma să fie decisă și soarta unui nou pachet de sprijin pentru Ucraina din partea Statelor Unite. Președintele Joe Biden a solicitat Congresului încă în septembrie un sprijin financiar de 61 de miliarde euro. Dar republicanii blochează deocamdată luarea unei decizii solicitând mai întâi aprobarea unor politici mai dure împotriva imigrației ilegale care ia amploare la frontiera Statelor Unite cu Mexicul. Experții semnalează pericolul enorm pe care l-ar prezenta pentru securitatea Europei, întreruperea sprijinului oferit Kievul și o victorie a Rusiei în Ucraina.
JOHN E. HERBST, fost ambasador al SUA în Ucraina: „Dacă ajutorul american se încheie sau este redus drastic și dacă Europa îi urmează exemplul, pericolul unei victorii a Rusiei este enorm. Aceasta va fi o tragedie istorică pentru Ucraina. Va fi o problemă enormă de securitate pentru restul Europei. Și va fi o mare înfrângere politică externă pentru Statele Unite, mult mai semnificativă decât retragerea noastră din Afganistan. Ar dăuna conducerii americane, intereselor americane și în cele din urmă prosperității americanilor”.
Pe fondul blocării sprijinului pentru Ucraina de către Congres, administrația președintelui american Joe Biden a lansat zilele trecute discuții cu aliații din țările grupului G7 (n.r. cu cele mai dezvoltate economii ale lumii) privind transferul către Kiev a activelor rusești înghețate pe teritoriul statelor care fac parte din această organizație. Administrația americană vrea să stabilească urgent procedurile necesare pentru a livra Kievului aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate. Președintele Joe Biden pledează pentru transferul acestei sume de bani până pe 24 februarie 2024, când se vor împlini doi ani de la invadarea Ucrainei. Deznodământul războiul ruso-ucrainean rămâne incert pentru că negocierile de pace sunt practic imposibile. Ucraina nu acceptă niciun armistițiu înainte ca Rusia să-și retragă trupele.
În timp ce regimul de la Moscova refuză să o facă sperând că după alegerile prezidențiale din noiembrie anul viitor, la Casa Albă va reveni Donald Trump care a promis să oprească asistența oferită de Statele Unite Ucrainei.
Mai mulți lideri occidentali susțin însă că sprijinul pentru Kiev nu va înceta deoarece țările europene conștientizează că după o înfrângere a Ucrainei Rusia ar putea ataca teritoriul NATO.
