"Recent a avut loc a noua Conferință Ministerială a așa-numitului proiect sudic de transport care vizează un proiect de infrastructură de transport al gazelor naturale din Azerbaidjan, din Marea Caspică, către Europa. Gazoductele de interconectare pot asigura livrarea de gaze către România și Republica Moldova. Înainte de aceasta a fost o delegație condusă de către Andrei Spînu la București unde au fost discutate toate subiectele pe agenda energetică. Evident că noi întotdeauna ne-am manifestat interesul și dorim să diversificăm sursele și căile cu aprovizionare cu gaze naturale, având experiența din 2021 când pentru prima dată în țara noastră Gazprom a decis unilateral să sisteze livrările de gaze naturale, e de înțeles că trebuie să căutăm surse alternative. A noua Conferință Ministerială a fost, pe lângă participarea președintelui gazdă a Azerbaidjanului, a fost și vizita președintelui Klaus Iohannis, împreună cu Comisarul pentru Energie, Kadri Simson. A fost punctat că infrastructura sau Coridorul sudic astăzi, cu conexiunile care există, poate asigura necesarul de gaze atât în România, cât și către Republica Moldova. Tot ce înseamnă infrastructura de stocare a gazelor, reglementările care au fost aprobate de Consiliul UE în octombrie anul trecut care impune obligația de stocare în fiecare an la 1 octombrie cu cel puțin 85% și vedem evoluția astăzi care e situația cu stocurile, am putea să ne așteptăm ca ele să se reducă. Suntem conștienți că capacitatea de stocare doar în țările membre nu e suficientă pentru o perioadă mai lungă de timp, dacă vor fi sistări de gaze naturale și atunci, este examinată utilizarea capacității de stocare enormă care este în Ucraina, aceasta înseamnă inclusiv utilizarea infrastructurii de transport a țării noastre, așa-numitul Coridor trans balcanic care face conexiunea cu Coridorul sudic, dar și prin alte interconexiuni care recent au fost date în exploatare, așa-numitul Coridor Grecia-Bulgaria. Am vrut să evidențiez importanța incontestabilă a acestui proiect, zăcămintele de gaze naturale, potențialul care există acolo și angajamentul de a crește producția și exporturile și potențiale beneficii pentru țara noastră", a spus secretarul de Stat, Constantin Borosan, în platoul emisiunii "Punctul pe AZi de la TVR Moldova.

Totodată, expertul în energetică, Victor Parlicov, consideră încă relativ optimistă situația când Europa ar putea renunța complet la livrările de gaze din Federația Rusă.

"Mi se pare un scenariu optimist pentru Europa. Noi suntem într-o conjunctură foarte favorabilă la moment, avem o iarnă relativ caldă, avem o criză în China care permite redirecționarea unor volume de gaz natural comprimat dinspre piața asiatică, către piața europeană, dar nu se știe cât va dura această situație. Cel puțin pentru o perioadă scurtă e destul de optimist. Oricum, va trebui să găsim fie soluție pentru altfel de energie sau posibilități de stocare a energiei regenerabile care să poată servi drept echilibrare în locul gazelor, dar fără de aceasta, în următorul an nu va fi atât de ușor de scăpat de gazul rusesc. Volumele de gaze necesare în Europa sunt dictate și de niște condiții climaterice, dar este un volum prognozabil. Primul lucru care se întâmplă acum e substituirea gazului rusesc cu gaz din alte surse. Astfel, vorbim de gazul natural comprimat, Azerbaidjanul tot vine ca un substituent al gazelor naturale rusești și toate țările europene sunt într-un fel într-o concurență pentru acest gaz. Tot volumul de gaze pe care Azerbaidjanul va fi capabil să-l livreze în Europa va fi contractat și consumat și va fi o concurență între consumatori. Ceea ce pentru noi este favorabil în aceste condiții este că volumele necesare Republicii Moldova sunt relativ mici pentru furnizorii mari. Deja există premisele pentru regionalizarea pieței gazelor, noi putem fi priviți să achiziționăm în parteneriat cu furnizorii care procură pentru România. La moment, capacitățile de stocare în România, Ucraina, vor fi instrumentul de asigurarea rezervei strategice pentru a minimiza dependența de gazul rusesc", susține Victor Parlicov.

La rândul său, expertul în energetică din România, Otilia Nuțu, e de părere că parteneriatul strategic din domeniul energetic dintre România și Azerbaidjan este un lucru bun, evident, pentru că se substituie o parte din gazele importate de la Gazprom până acum, pe diverse rute.

"Acum, singurul lucru care deranjează e faptul că în România nu avem suficientă ambiție. În același timp ar fi trebuit să și creștem producția internă, tocmai din cauza că toate țările din jurul nostru ar avea nevoie de cantități suplimentare de gaz și dacă noi depindeam în proporție de 60-80% de gazul intern și doar restul era importat de la Gazprom, toate țările din jurul nostru importă 100& din gazul consumat de la Gazprom, cel puțin asta era până la începerea războiului din Ucraina. Lucrul cel mai important e să existe o concurență între furnizorii de gaze. Pe de altă parte, e nevoie ca Romgaz să se concentreze foarte mult pe acel zăcământ de la Caragele care are o capacitate de circa 30 de miliarde de metri cubi, echivalentul la 30 de ani de exportul către Republica Moldova și care este foarte ușor accesibil, mult mai accesibil decât gazul din Marea Neagră. Dacă acest zăcământ ar începe acum să se facă investiții în el, în circa un an acel gaz ar ajunge deja în rețea și este poziționat într-o zonă destul de apropiată de Republica Moldova, zona Buzău. Noi cumva ar trebui să mergem pe toate aceste direcții, să ne asigurăm cantități de gaz din Azerbaidjan, dar și să creștem producția internă și pentru România, dar și pentru Republica Moldova", conchide expertul în energetică din România, Otilia Nuțu.

Ediţia emisiunii "Punctul pe AZi” de la TVR Moldova poate fi urmărită mai jos.