Parlamentul este cel mai reprezentativ for politic din Republica Moldova. O dată la patru ani, cetăţenii sunt chemaţi la urne să aleagă deputaţii, prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Parlamentarii trebuie să adopte legi reieşind din necesităţile societăţii şi problemele oamenilor, să verifice activitatea Guvernului, să aprobe bugetul de stat, să ratifice tratatele internaționale sau să stabilească politicile externe și de apărare a statului. Cum funcţionează instituţia-simbol al democraţiei din Republica Moldova, ne spune jurnalista TVR MOLDOVA, Olga Sarivan.
OLGA SARIVAN jurnalist TVR MOLDOVA: Parlamentul Republicii Moldova este unicameral, format din 101 deputaţi aleşi pe liste. După scrutin, Curtea Constituţională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăște validarea mandatelor de deputat sau nevalidarea lor, în cazul încălcării legislaţiei electorale. Pentru a organiza activitatea forului, deputații constituie fracțiuni parlamentare alcătuite din cel puțin cinci aleși. Ulterior, se votează un preşedinte al Legislativului şi doi vicepreşedinţi. Pe lângă şedinţele plenare, deputaţii lucrează în comisii, 11 la număr, în care sunt create şi dezbătute proiectele de legi. Printre cele mai active sunt, de obicei, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, Comisia Economie Buget şi Finanţe, cea pentru Securitate Naţională, Apărare şi Ordine Publică, Comisia Politică Externă şi Integrare Europeană, sau cea pentru Protecţie Socială, Sănătate şi Familie.
Comisiile permanente ale Parlamentului Republicii Moldova
● Comisia drepturile omului și relații interetnice
● Comisia administrație publică și dezvoltare regională
● Comisia economie, buget și finanțe
● Comisia securitate națională, apărare și ordine publică
● Comisia politică externă și integrare europeană
● Comisia mediu, climă și tranziție verde
● Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media
● Comisia agricultură și industrie alimentară
● Comisia protecție socială, sănătate și familie
● Comisia de control al finanțelor publice.
Printre cele mai importante atribuţii ale Parlamentului se numără: adoptarea de legi, hotărâri şi moţiuni, aprobarea referendumurilor, aprobarea direcţiilor principale ale politicii interne şi externe a statului, a doctrinei militare, exercitarea controlului asupra puterii executive, aprobarea bugetului de stat, alegerea şi numirea persoanelor oficiale în stat, declararea stării de urgenţă, asediu sau război, ratificarea, denunţarea, suspendarea sau anularea acţiunii tratatelor internaţionale încheiate de Republica Moldova.
Atribuţiile Parlamentului Republicii Moldova
● adoptă legi, hotărâri şi moţiuni
● declară referendumuri
● aprobă direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului
● aprobă doctrina militară a statului
● control parlamentar asupra puterii executive
● ratifică, denunţă, suspendă şi anulează acţiunea tratatelor internaţionale încheiate de Republica Moldova
● aprobă bugetul statului şi exercită controlul asupra lui
● alege şi numeşte persoane oficiale de stat
● declară starea de urgenţă, de asediu şi de război.
Tot Parlamentul votează şi Guvernul. În termen de 15 zile de la desemnare, candidatul la funcția de prim-ministru cere votul de încredere al Legislativului asupra programului de activitate și listei cu membrii Executivului.
În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni, preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.
Legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi. Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Proiectele de lege prezentate de Guvern, precum şi propunerile legislative ale deputaţilor sunt examinate de Parlament în modul şi după prioritățile stabilite de Guvern, inclusiv în procedură de urgenţă. Legile se trimit spre promulgare preşedintelui Republicii Moldova.
Parlamentul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârșitul lunii iulie. A doua sesiune începe în septembrie şi durează până în decembrie.
Primele alegeri parlamentare din Republica Moldova după obţinerea independenţei au avut loc în aprilie, 1990.
