„Interconectările vitale cu România în timpul de față răspunde la o întrebare esențială care se numește redundanță, ce se întâmplă dacă noi nu putem să luăm din altă parte energie și parțial gaz. Este adevărat că securitatea energetică costă, independență energetică nu există și acest proces nu este unul deloc ușor, dar este legat inclusiv și de parcursul nostru european. Și, după mine ceea ce trebuie ca R. Moldova să transmită ca mesaj clar, este că noi dorim această securitate energetică promovată și o să ne asumăm în timp, inclusiv și costurile respective pe care mi le asumăm cu toții când achităm facturile”, a spus expertul în politici europene.

Cu toate acestea, Andrei Curăraru a menționat că ceea ce poate să ofere România este o inter conectare la o infrastructură care funcționează la standardele europene și la care trebuie să ne orientăm și noi,

„Inclusiv chiar dacă asta o să implice costuri de schimbare a parametrilor ș.a.m.d. pentru că dacă noi nu mergem pe calea aceasta, noi rămânem la fel de șantajabili și de fiecare dată când o să mergem la Moscova să negociem ceva, o să fie implicate direct sau indirect și aspecte politice. Parcursul nostru european nu trebuie să fie afectat inclusiv și de acest factor care din păcate ne-a afectat decenii, de la apariția noastră ca stat independent. România pe moment poate să răspundă la întrebare ce se întâmplă în scenariul cel mai rău, iar în timp poate să ne de-a un exemplu cum să devenim mai independenți și cum să devenim inclusiv și mai eficienți”, mai spune expertul în politici europene, Andrei Curăraru.

Totodată, Angela Grămadă spune că Chișinăul este inclus în foarte multe inițiative energetice ale României și că acum depinde foarte mult de partea română, cât de bine va acționa, cât de eficient. 

„În prezent, există deja o listă de proiecte, există o listă de inițiative printre care și cele energetice care au prioritate și pentru care deja se vorbește în termeni foarte concreți de asistență financiară, de asistență tehnică care vine inclusiv cu expertiza de care vorbeam. Asta înseamnă că instituțiile publice și reprezentanții instituțiilor publice, indiferent de țara de origine România sau R. Moldova nu vor mai putea să schimbe atât de ușor și pentru că nu își doresc acest lucru în condițiile actuale, în contextul regional actual să schimbe ordinea priorităților. Practic acea situație în care R. Moldova rămâne pe agenda politicii de securitate energetică a României ca unul dintre elementele care trebuie să fie promovate, cred că va avea continuitatea și în această situație. Poate că e bine că sunt prevăzute elemente care să se refere la R. Moldova, partea proastă e că anul 2027 este destul de departe ca să poată R. Moldova să beneficieze imediat, iar cetățenii să resimtă acest lucru. Pe de altă, parte vorbim despre investiții pe termen lung, vorbim despre consolidarea dialogului și parteneriatului bilateral dintre R. Moldova pe termen lung, fără ca acesta să mai poată fi influențat de anumite forțe politice de o parte sau de altă parte a Prutului,” a menționat preşedintele ESGA Bucureşti, Angela Grămadă.

Ediția emisiunii „Punctul pe AZi” din 21 iunie poate fi vizionată mai jos.