Electoratul din R. Moldova îmbătrânește de la un scrutin la altul. Vârsta medie a alegătorilor crește cu aproape un an, la fiecare doi ani, în timp ce tinerii preferă să se țină tot mai departe de urnele de vot. La alegerile prezidențiale din 2024, rata de participare în rândul celor cu vârste între 18 și 24 de ani a fost de aproape două ori mai mică decât în urmă cu un deceniu. De ce nu votează tinerii? Răspunsul îl aflăm în reportajul ce urmează.
Potrivit datelor publicate de CEC, alegătorii cu vârste între 18 şi 25 de ani au constituit o rată de 8.3%, în turul II al alegerilor prezidentiale din 2024. Pentru comparaţie, la parlamentarele din 2014, ponderea tinerilor, din numărul total al alegătorilor, era de 16,5%. La scrutinul prezidențial din 2016, tinerii de la 18 până la 25 de ani au constituit 14,8%, iar în 2020, electoratul tânăr a reprezentat 11,2% din totalul alegătorilor, se arată într-un raport al IDIS Viitorul. Principalele motivele invocate de tineri, pentru care aceştia aleg să stea acasă în ziua alegerilor sunt dezinteresul față de politică şi mutarea responsabilităţii pe seama altora.
PETRU MACOVEI, preşedintele Asociaţiei Presei Independente: Majoritatea tinerilor spun că oricum de noi nu depinde nimic. Ceea ce este un fals foarte mare. Eu mereu le spun că votul de aur este la ei. Fiecare dintre noi deţine acel vot de aur, care ar putea să încline balanţa, unde va merge R. Moldova: într-o direcţie sau într-o altă direcţie. Alegem libertatea şi prosperitatea sau alegem să rămânem în această situaţie suspendată.
Asociaţia Presei Independente a lansat o campanie de informare a tinerilor în contextul electoral, în mai multe raioane din nordul şi centrul R. Moldova.
PETRU MACOVEI, preşedintele Asociaţiei Presei Independente: Am întâlnit situaţii în care tinerii nu ştiu ce este Comisia Electorală Centrală, de ce este nevoie de alegeri, ce sistem de guvernare avem în R. Moldova. Este o breşă în sistemul nostru educaţional, chiar dacă avem şi ore de educaţie civică şi tot felul de manuale şi ghiduri, totuşi, problema, după mine, e la sistemul educaţional şi, bineînţeles şi la familie.
O altă problemă pe care o semnalează tinerii este absenţa liderilor politici cu care ar rezona.
Datele oficiale demonstrează că numărul tinerilor din Republica Moldova se află într-o continuă scădere, în ultimii ani. Potrivit Biroului Naţional de Statistică al R. Moldova, la începutul anului 2025, în comparație cu perioada similară a anului precedent, numărul tinerilor a scăzut cu 23,7 mii persoane, ceea ce reprezintă 4,2%.
REPORTER: ALEX MACOVEI
IMAGINI: ARTIOM CERESEU
