Papa Francisc a purtat Inelul Pescarului la ceremonii oficiale pe parcursul celor 12 ani de pontificat, însă tradiția distrugerii acestuia după moartea unui papă continuă. Inelul, care simbolizează autoritatea papală și legătura cu Sfântul Petru, va fi distrus conform unei practici vechi, iar Camerlengo-ul Vaticanului va face acest lucru înainte de conclavul papal. În ciuda tradiției, Papa Francisc a fost cunoscut pentru faptul că evita să lase oamenii să-i sărute inelul, preferând cu aceștia un contact mai mai accesibil și personal.
Cu o istorie ce datează cel puțin din secolul al XIII-lea, Inelul Pescarului este unul dintre cele mai recognoscibile obiecte ale papilor. Numele său provine de la Sfântul Petru, care a fost pescar și, conform tradiției catolice, primul papă.
Inelul a fost purtat de Papa Francisc la evenimentele ceremoniale pe parcursul celor 12 ani de domnie. Mii de credincioși devotați l-au sărutat. Chiar a stârnit o controversă legată de igienă, notează CNN, într-un articol dedicat tradiției inelului papal.
Acum, așa cum cere tradiția, inelul papal al Papei Francisc va fi distrus – sau cel puțin deteriorat – în interiorul zidurilor Vaticanului, după ce Suveranul Pontif a murit, la vârsta de 88 de ani, în Lunea Paștelui.
Este un ritual cu rădăcini practice. Inelul Pescarului și un pandantiv numit bulla au servit tradițional ca sigilii oficiale pentru scrisorile și documentele oficiale cunoscute sub denumirea de dosare papale. Noi sigilii erau emise pentru fiecare papă nou venit, iar pentru a preveni falsificarea scrisorilor sau decretelor postum, ambele erau distruse cu un ciocan după moartea acestuia. Între 1521 și 2013, exact aceasta era practica, potrivit TVR Info.

„Este echivalent cu a lua detaliile de autentificare de la un cont de social media”, a explicat Christopher Lamb, corespondentul Vaticanului al CNN.
„Despre asta era vorba – pentru a opri impostorii să folosească sigilii false pe documente.”
Conform tradiției, Camerlengo-ul Bisericii Romano-Catolice, un cardinal de rang înalt desemnat să supravegheze tranziția, ar distruge inelul și bulla în fața Colegiului Cardinalilor, după anunțarea morții papale.
Această practică a continuat mult după ce obiectele nu mai erau folosite ca sigilii (înlocuite funcțional cu un ștampilă la mijlocul secolului XIX). Însă, atunci când predecesorul lui Francisc, Papa Benedict al XVI-lea, a devenit primul papă din ultimele șase secole care a demisionat, a fost stabilită o nouă tradiție: o cruce adâncă a fost săpată pe suprafața inelului.
„Cred că a existat un sentiment că nu era necesar să distrugem inelul”, a spus Lamb, care a sugerat că amenințarea unor impostori papali a devenit din ce în ce mai puțin probabilă de-a lungul anilor.
Actualul Camerlengo, Kevin Joseph Farrell, cardinalul irlandez numit în funcție de Francisc în 2023, se așteaptă să urmeze aceeași practică și să strice inelul înainte de conclavul papal — procesul prin care va fi ales următorul papă.

A săruta sau nu inelul papal?
Deși încărcat de ritualuri și simbolizând autoritatea papală, rolul inelului papal a variat semnificativ de la papă la papă. În acest sens, Papa Francisc a acționat diferit față de unii dintre predecesorii săi recenți.
Unii papi, precum Papa Benedict al XVI-lea, optau pentru purtarea zilnică a inelului, în timp ce Papa Ioan Paul al II-lea purta adesea un inel alternativ (sau un crucifix în formă de inel) ca o copie a acestuia.
Papa Francisc a ales o cale de mijloc: purta Inelul Pescarului la ceremoniile oficiale, însă pentru utilizarea zilnică îl înlocuia cu un inel simplu din argint, datând din perioada în care era cardinal.
A existat și speculații că Papa Francisc ar fi fost incomod cu actul de a-i fi sărutat inelul: la începutul anului 2019, a fost filmat de mai multe ori retrăgându-și mâna în timp ce credincioșii încercau să-l sărute, deși mai târziu Vaticanul a spus că intenția sa a fost de a reduce răspândirea germenilor.
Conform lui Lamb, Papa Francisc a preferat întotdeauna să întâlnească oamenii acolo unde se aflau — dând mâna sau îmbrățișându-i pe cei aflați în suferință — și nu era o persoană care să aștepte ca oamenii să îngenuncheze și să-i sărute inelul atunci când se întâlneau cu el.