Deși e la ea acasă, în Republica Moldova, limba română continuă să fie ignorată de mulţi alolingvi. Unii spun că o înţeleg, dar nu o vorbesc, alţii recunosc franc - nici nu o înţeleg, nici nu o vorbesc şi nici nu vor să o studieze. Româna este o provocare și pentru elevii alolingvi şi, din păcate, disciplina cu cea mai mică medie la examenele de absolvire a gimnaziului.
Numărul elevilor alolingvi din Republica Moldova care promovează examenul la Limba Română a crescut în ultimii ani. Chiar şi aşa, notele la această disciplină rămân cele mai mici. Mulţi copii abia reuşesc să ia un cinci la examenul de absolvire a gimnaziului.
DANIELA DANILOVA jurnalist TVR MOLDOVA: Anul trecut, examenul la Limba Română a fost cu emoţii pentru elevii alolingvi din R. Moldova, dovadă e şi nota medie, una mai mult decât modestă, de 5,92. În 2026, se pare că aceeaşi probă le-a dat absolvenţilor noi dureri de cap, deoarece media a fost şi mai mică de - 5,72. De departe, restanţiere la română sunt raioanele Basarabeasca, Glodeni şi Briceni. Deşi statul creează condiţii de studiere a limbii române pentru alolingvi, prin diverse programe, mulţi refuză să o vorbească în stradă, în magazine sau chiar în Parlament, unde ni se răspunde în rusă, iar în loc de bună ziua încă mai auzim un salut rusesc.
RODICA FETEASCO profesoară de limbă română, Liceul Teoretic "Vasile Lupu" din Chișinău: În condiţiile în care examenele se organizează non-corupţie, într-un alt format, sigur că rezultatele sunt foarte modeste. Puţin peste nota 5, ceea ce înseamnă că avem foarte mult de lucru, nu că doar puţin. Cea mai mare problemă pentru cadrele didactice este reticenţa din partea unor părinţi... pentru că acolo unde acasă se discută că limba română este impusă pentru studiere, nouă ne e foarte greu să-l schimbăm pe elev în această privinţă.
VIORICA MOLEA, doctor habilitat, conf. universitar, Facultatea de Litere, USM: Vreau să vă spun că noi acum avem foarte multe grupe ruse, la toate facultățile și la toate specialitățile. Prin urmare, știind că au posibilitate să fac studii în limba maternă, ei nu-și prea dau străduința. Avem o legislație tare controversată. În primul rând, se menține încă legislația din 1989, din septembrie. Reiese că noi avem limba de stat, limba oficială e tot limba română, pe de altă parte, în Constituție, în Constituția Republicii Moldova, sunt prevăzute foarte multe drepturi, în primul rând, pentru limba rusă.
În situaţia în care, de multe ori, româna îşi face cu greu loc în discuţiile alolingvilor, sunt şi oameni care ne demonstrează că se poate. Vlada Steț a crescut într-o familie în care se vorbea doar rusa și ucraineana. A îndrăgit limba română la școală, apoi şi-a molipsit şi părinții... Aşa că şi mama, şi tata s-au înscris la programe de studiere a limbii române. VLADA STEŢ studentă: Chiar m-a motivat profesoara, pentru că... cu mare plăcere veneam la fiecare lecţie, nu mă temeam, ştiam că îmi reuşeşte destul de bine să învăţ limba română. Am absolvit liceul, cu nota 9,40 la limba română, BAC-ul l-am dat pe nota 10. Chiar dacă acasă nu o vorbeam, oricum ieşeam în societate... întâlneam alte persoane şi înţelegeam că trebuie să o cunosc, pentru că trăiesc în ţara unde limba de stat este limba română. În primul rând cred că e vorba de respect faţă de ţara în care tu trăieşti.
RODICA FETEASCO, profesoară de limbă română, Liceul Teoretic „Vasile Lupu" din Chișinău: Dragostea pentru disciplină porneşte de la un respect profund pentru profesorul care stă în clasă. De fiecare dată le arăt în viaţa reală unde pot aplica ceea ce învaţă.
Programele de studiere a limbii române cresc considerabil nivelul de competență lingvistică în rândul alolingvilor, un semn că lucrurile se pot schimba, consideră ministrul Educației.
DAN PERCIUN, ministrul Educaţiei şi Cercetării: În ultimii ani, am investit în Programului Naţional de Limba Română, am început să avem profesori de limba română în grădiniţile unde se vorbeşte rusa, ceea nu a fost până în anul 2024 în general. Avem un examen de clasa a IX-a care ne permite să înţelegem mai bine unde sunt necesităţile. Anul acesta vom avea şi o evaluare a profesorilor care predau limba română în şcolile cu vorbire în rusă. Avem cred că al treilea an la rând când aproximativ 200 de profesori... care merg în România la cursuri de formare.
Lingviştii cred că e nevoie de o nouă legislaţie lingvistică pentru ca româna să fie mereu în prim-plan în Republica Moldova. Iar societatea trebuie să fie mai curajoasă, spune doctorul habilitat Viorica Molea.
VIORICA MOLEA, doctor habilitat, conf. universitar, Facultatea de Litere, USM: De exemplu, Estonia, din anul de studii 2024-2025, au introdus în grădinițe doar grupe cu predarea limba estonă. Noi suntem povara bunătății noastre, întotdeauna am spus lucrul ăsta... dar e altceva, avem un context nefavorabil, este vorba de război. Ar trebui și noi să avem, hai să zicem societatea în întregime, să avem mai mult curaj. Eu știu că a fost creat sentimentul ăsta de supunere, de inferioritate, vorbesc toţi sociolingvsiştii desre lucrul ăsta. Foarte mulți invocă democrația. Și eu asta de multe ori spun: e democrație, dar democrația de fapt ce înseamnă? Mulți înțeleg anarhie - ce vreau aceea fac. Nu, respectarea legilor.
