Scoarţa românească a fost sărbătorită astăzi la Chişinău. Artiști, meșteri populari, oameni de cultură, dar și multă lume bună au participat la cea de-a IX-a ediţie a Târgul Național al Covorului "Covorul Dorului". În cadrul evenimentului a fost vernisată şi expoziția "Salvgardarea scoarțelor valoroase: restaurare și replicare", unde sunt adunate covoare vechi restaurate în ultimii ani.
Astăzi, cel mai vechi muzeu din Republica Moldova, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, s-a schimbat la faţă după ce a fost împânzit de covoarele dorului.
Meșteri populari și artiști din toate regiunile Republicii Moldova şi-au dat întâlnire la Târgul Național al Covorului "Covorul dorului". A avut loc şi o şezătoare a ţesătoarelor, iar vizitatorii au avut ocazia să depene amintiri din locurile unde s-a născut veșnicia.
„Am venit cu noi cu câteva covoare, că nu le putem aduce pe toate. Asta se cheamă papandur, dar acasă am şapte fraţi, am cicolată, am vazoanele, liliacul. Am încă 6 coavoare mari acasă.”
„Am venit cu articole din materiale naturale, din miel.”
„Suntem pentru prima dată la un aşa festival. E extraordinar. Tradiţiile noastre cam se uită şi e foarte binevenit.”
„Îndemn toată lumea să vină la această expoziţie. Expunerea acestor covoare vorbeşte despre istoria noastră, despre frumuseţea sufletului nostru, despre bogăţia acestui pământ..”
ANDREI CHISTOL secretar de stat, Ministerului Culturii: „Este un eveniment al identității noastre, prin aceste scoarțe noi citim istorie, cultură și tradiție. Acest eveniment s-a replicat și mă bucur că şi în localitățile noastre, şi meșterii populari sunt implicaţi în acest frumos eveniment. dar cel mai important că vrem, să promovăm scoarţelele noastre.”
În cadrul evenimentului a fost lansată şi Expoziția "Salvgardarea scoarțelor valoroase: restaurare și replicare", care va fi deschisa publicului până în mai 2023.
PETRU VICOL director, Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală: „Suntem instituția cu cea mai bogată colecție de covoare, de scoarţe nu doar din R. Moldova dar şi din spaţiul românesc. Acest element al patrimoniului nostru este nu doar românesc, este unul universal. Şi asta ar trebui să ne bucure."
SILVIA ZAGOREANU director, Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial: „Odată ce scoarța tradițională a ajuns să fie apreciată de specialiștii din întreaga lume, ar fi păcat ca noi să le ignorăm aceste valori. Bucuria noastră a tuturor este că revenim la aceste valori, vdeme cât de multă lume începe să pună scoarţele pe pereţi, să le dea importanţă. De asta trebuie să ne îngrijim şi să transmitem aceste tehnici ale scoarţei cât se poate de mult.”
„Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova" au fost înscrise, în anul 2016, în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.
