Un element central al acestei crize este colapsul pieței imobiliare, ilustrat prin fenomenul „orașelor fantomă”. Acestea sunt zone urbane construite în avans, dar rămase în mare parte goale, simboluri ale suprainvestiției și planificării economice speculative. Se estimează că între 65 și 80 de milioane de locuințe sunt în prezent neocupate în toată China.

Cazuri emblematice:

· Kangbashi (Ordos), construit pentru 300.000 de locuitori, a fost ani la rând ocupat sub 10%.

· Tianducheng, „Parisul din Est”, cu o replică a Turnului Eiffel, a fost ani întregi aproape gol, deși ulterior a atras locuitori.

· Yujiapu, cartierul financiar din Tianjin, a fost promovat ca „noul Manhattan”, dar rămâne aproape pustiu, cu clădiri goale și bulevarde nefolosite.

· Xiong’an New Area, proiectat ca „oraș al viitorului”, este încă în întârziere, cu infrastructură ridicată, dar fără viață economică sau rezidențială.

Potrivit experților, aceste orașe reprezintă o formă de „schemă Ponzi”, în care dezvoltatorii au continuat să construiască locuințe peste punctul de saturație, doar pentru a rambursa vechi credite cu noi împrumuturi, cu sprijinul băncilor și autorităților locale, scrie TVR Info.

În acest context, 70% din averea populației este legată de imobiliare, ceea ce face ca prăbușirea sectorului să afecteze direct milioane de gospodării.

Fitch estimează că deficitul bugetar al Chinei va urca la 8,4% din PIB în 2025, depășind cu mult media de 2,7% pentru economiile comparabile. În același timp, creșterea PIB-ului ar putea încetini la 4,4% în 2025, afectată și de tensiunile comerciale cu SUA, unde noile tarife ar putea tăia până la 5 puncte procentuale din exporturi.