Comisia de la Veneţia a emis recent un raport prin care cere ţărilor ca publicitatea electorală online să fie transparentă în ceea ce priveşte identitatea sponsorului şi tehnica de difuzare utilizată. O solicitară similară a fost adresată Parlamentului de la Chişinău şi de Curtea Constituţională a Republicii Moldova. DOMNICA MANOLE preşedinte, Curtea Constituţională: Asigură cadrul legal existent posibilitatea de a combate în mod eficient neregulile de ordin electoral, care au loc pe platformele de socializare online? Dacă nu, ce ar trebui întreprins în opinia Comisiei Electorale Centrale?

ANGELICA CARAMAN preşedinte, Comisia Electorală Centrală: Chiar dacă se susţine că anumite platforme permit să fie efectuată această distribuire masivă fără o sponsorizare direcă… totuşi rămâne întrebarea vizavi de producerea şi mijloacele tehnice care sunt utilizate pentru elaborarea spoturilor. O altă îngrijorare care nu este reglementată e vizavi de aceste conturi care sunt numite organice, adică în spate s-ar afla o persoană anume. Sunt şi acele comentarii, şi nu vizualizări cum s-a încercat a spune, comentarii orchestrate. Instigatoare la ură, discriminatorii, care atentează şi la securitatea statului.

Autorităţile au avut probleme în a urmări sursa şi finanţarea mesajelor electorale online. Pentru a schimba acest lucru există Regulamentul privind transparenţa şi publicitatea politică, votat în 2024, de Uniunea Europeană, care trebuie adaptat şi în Republica Moldova.

DINU ŢURCANU prorector pentru Digitalizare, Universitatea Tehnică a Moldovei: Facebook, YouTube, TikTok, Telegram și alte platforme ar trebui să fie obligate să publice registre de transparență care să arate cine a plătit pentru fiecare reclamă, cine este beneficiarul efectiv, care a fost suma plătită, precum și segmentele de public și criteriile de targetare utilizate. Acest model există deja în Uniunea Europeană. Cât despre utilizarea inteligenţei artificiale, platformele sociale ar putea lua anumite măsuri în perioada următoare.

DUMITRU TALMAZAN expert în social media: Am avut perioada când se făceau articole fake şi atunci Facebook venea cu o notificare: verifică, acest site nu este sigur, este creat de ieri, postări neverificate. Respectiv, ne-am putea aştepta şi în postările cu AI să apară vreo bifă, vreo notificare în care să ne atenţioneze că această postare este probabil creată cu ajutoru inteligenţei artificiale. Cultura de consum a internetului. Cred că aici ar trebui să ne axăm. Utilizatorii finali trebuie să vadă diferenţa dintre fake news şi realităţile care sunt.

O altă direcţie ar fi interzicerea sau limitarea microtargetării electorale, o strategie politică des utilizată. Aceasta foloseşte date sensibile despre alegători, cum ar fi etnia sau religia, pentru a le transmite mesaje personalizate. Şi mai dificilă, dar extrem de necesară, este combaterea campaniilor organizate de dezinformare.

DINU ŢURCANU prorector pentru Digitalizare, Universitatea Tehnică a Moldovei: Trolii, paginile anonime care amplifică mesaje politice, anumite conturi care în spate nu au persoane fizice – lucrurile acestea pot fi identificate simplu de către platformele online, există o sumedenie de instrumente AI pe care platformele online le utilizează şi pot identifica aceste lucruri şi dacă cooperează cu autorităţile statului atunci acest lucru poate fi făcut foarte simplu – să se blocheze de către platformă şi nu să facem noi regulamente interne, să scriem la aceste platforme, să aşteptăm cu lunile ca să se blocheze aceste conturi false.

Iar pentru a spori securitatea cibernetică, experţii spun că e necesar să fie consolidate centrele de răspuns la incidente, să fie făcute simulări de atacuri înainte de alegeri, iar concurenţii electorali să fie supuşi unor reglementări privind securitatea digitală.

REPORTER: DANIELA DANILOVA

Imagine: Mihai Scobioală