În jur de cinci mii de recenzori au pornit, de astăzi, prin localităţile Republicii Moldova pentru a discuta cu cetăţenii. Oamenii vor trebui să răspundă la 60 de întrebări, iar datele colectate de recenzori, inclusiv cele cu caracter personal, vor fi introduse într-un sistem special.

DORIN LOZOVANU, şef direcţie Recensăminte, BNS: „Chestionarul are mai multe elemente. Este compus din chestionar clădire. Sunt câteva întrebări despre clădire, materialul de construcţie a pereţilor, a acoperişului. Sunt chestionare legate de locuinţe şi gospodărie. Şi ceva mai complex, este chestionarul persoană, care are blocul de întrebări caracteristici demografici”.

Intervievarea unei singure persoane va dura, în medie, 15 minute, iar pe zi, recenzorii vor discuta cu cel puţin 10 oameni.

ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „Oamenii vor fi întrebaţi, de exemplu, cu ce se ocupă, de cât timp trăiesc în localitate şi locuinţa unde stau, unde s-au născut părinții , care este limba maternă și cea vorbită de obicei, dacă intenționeză să plece peste hotare în următoarele 12 luni şi pentru ce perioadă. Întrebările privind etnia/naționalitatea, limba și religia sunt opționale”.

Informaţiile despre cetăţenii din diaspora se vor colecta de la membrii familiei rămași în țară. Datele acumulate sunt folosite de autorităţi pentru a pregăti politici și programe, inclusiv pentru gestionarea corectă şi echitabilă a bugetului naţional.

DORIN LOZOVANU, şef direcţie Recensăminte, BNS: „Oamenii trebuie să înţeleagă că recensământul este o activitate obligatorie. În comparaţie cu alegerile, cu sondajele unde, la dorinţă, este un drept de a participa. Aici este şi o obligaţie”.

Potrivit legislaţiei, persoanele care refuză să pună la dispoziţia recenzorilor informațiile solicitate sau oferă date incomplete, riscă să fie sancţionate cu până la 2 mii 500 de lei. Acesta este al treilea recensământ din Republica Moldova, după cele din 2004 şi în 2014.