Evenimente şi Campanii

Reportajele Telejurnalului. Copiii Gulagului - Ecaterina Andrieş avea doar 11 luni când familia sa a fost deportată

Reportajele Telejurnalului

În 1949, sovieticii au deportat, din Basarabia, în cadrul operaţiunii denumită conspirativ "IUG"/Sud, peste 11 mii de familii. Ecaterina Andrieş avea doar 11 luni când familia sa a fost scoasă noaptea din casă şi deportată în gulagurile sovietice.

NATALIA CHICU reporter TVR MOLDOVA: "Noaptea de 6 iulie 1949 a fost un adevărat coşmar pentru mii de basarabeni. Familia Comarciuc din Serata Veche, Făleşti, împreună cu şase copii, a  fost ridicată la ora două noaptea şi trimisă în Kurgan. Motivul real al deportării nu l-au aflat nici până astăzi."


Ecaterina Andrieş avea doar 11 luni când familia sa a fost scoasă noaptea din casă şi deportată în gulagurile sovietice.

ECATERINA ANDRIEŞ deportată: "De la mama ştiu că la 2 noaptea   s-a uitat pe geam şi-i zice lui tata că  a trecut cineva pe lângă geam cu puşca în spate.  Tătuţa îi zice, stai linştită cine poate să treacă cu puşca, ţi s-a părut. Şi în timpul ăsta au bătut la uşă, şi maşina era deja în faţa casei.  Şi hai hai, repede, repede încărcaţi-vă."

NATALIA CHICU reporter TVR MOLDOVA: "Hotărârea sovieticilor privind deporatrea basarabenilor era însoţită de un act adiţional în care se preciza că deportarea să se facă pe vecie. Acestor deportaţi pe vecie li s-au confiscat averile şi li s-a interzis să-şi ia cu ei bunuri materiale. Tatăl Ecaterinei a încerca să ia cu el un cojoc. Şi a de deportările din 41 şi s-a gândit că acesta le va ţin ede cald copiilor. Cojocul i-a fost smuls din mâini chiar de primarul localităţii."

ECATERINA ANDRIEŞ deportată: "Mama a început să plângă, tătuţa auzea îi duce în Siberia, era al doilea val, ştia de primul val şi ia un cojoc. Mămuţa a luat covata de copt pâine.  Şi atunci acel care atunci era primar a luat cojocul de la tata şi s-a îmbrăcat de faţa lor în cojocul acela. A lua tăvile de pâine, covata, iar soldaţii ziceua "dovai bistreee! (Hai, mai repede!)"

NATALIA CHICU reporter TVR MOLDOVA: "Basarbenii au fost transportaţi în vagoane pentru vite, fără apă şi mâncare. Mulţi dintre ei nu au mai ajuns la destinaţie. Norocul familiei Comarciuc a fost că cineva din rude i-a aruncat în vagon, pe ultima sută de metri o ploscă cu apă, pe care o umpleau pe ascuns când sovieticii staţionau să-şi facă plinul."



ECATERINA ANDRIEŞ deportată: "Finul Grigore o aruncat plosca pe găurica aceea mică de geam o imerit cu plosca în vagon  şi un ostaş o tras în plosca aceea, dar nu a spart-o doar au boţit-o. Noi cu plosca aceea ne-am dus în Kurgan şi am venit din Kurgan."

În vagonul în care se afla familia Comarciuc, mai erau patru familii. Toţi au fost deportaţi în regiunea Kurgan, Kazahstan.

ECATERINA ANDRIEŞ deportată: "Pe baba Zinovia, o necăjită care avea o fată, soţul murise, ea bătrână, avea o casă bătrânească, pe ea pentru ce au luat-o? doar să fie la număr. Aşa s-o ţinut de noi oamenii care au nimerit cu noi în vagon "

 
În Kurgan, familia a luat-o de la zero. Și-a construit o casă din bârne, pe care le-au lipit cu lut, ca să fie mai cald iarna.

ECATERINA ANDRIEŞ deportată: "Mămuţa o lipit casa pe interior, a văruit-o şi a făcut ca un fel de trafaret, nişte vopsea albastră şi cu coada şoarecelui a decorat peretele.  Eu imi amintesc un episod, multe nu, că eram mică. Aveam o raţă-jucărie din lemn şi o netezeam aşa. Mămuţa scotea cartofi şi eu mancam zârnă. La noi se zice poama câinelui, acolo noi mâncam asta."

Vestea că se pot întoarce în Basarabia i-a luat prin surprindere. Era primăvara anului 1956. Familia număra atunci 9 membri, doi maturi şi şapte copii. Ultimul... s-a născut în gulag.

ECATERINA ANDRIEŞ deportată: "Tătuţa avea nişte visuri profetice, era foarte credincios cum avea timp liber în buzunar avea o carte de rugăciuni. El o zis că în sâmbata aceea o să nea drumul acasă. Şi era sâmbăta de care el o zis, mămuţa a făcut colţunaşi cu cartofi cruzi şi ceapă.  Şi intră primarul în casă la noi şi zice "Nu şto Dmitri Feodoforivici" de ce nu te lauzi că v-o dat drumul acasă. Tătuţa a scăpat furculiţa din mână.  Ce-mi amintesc este că foarte mulţi au venit să ne petreacă. Era foarte stimat tătuţa acolo."



Acasă, gospodăria din Serata Veche a fost transformată în grajd, iar în casa parţial distrusă locuiau muncitorii care aveau grijă de animale. Familia a fost nevoită să o ia din nou de la zero.

ECATERINA ANDRIEŞ deportată: "Când am venit la noi în casă trăiau grăjdarii, şi în grădină, nu era loc mult vreo 8 ari, era grajdul de cai.  În casă era dărâmat, în Casa Mare ţeava tunului era prin perete, era spart şi mămuţa a făcut tot cu mânuţele ei.   Tătuţa mai întâi a acoperit-o cu şindrilă, apoi a schimbat lemnul. Au muncit mult, foarte mult.  Veneau oamneii din  sta care cu o farfurie de făină de grâu, care cu făină de porumb, care şi cu ce putea. Dar foarte mulţi veneau."



Majoritatea familiilor basarabene victime ale operaţiuni "IUG", au fost  deportate pentru că erau considerate "chiaburi". Celelalte au fost acuzate de colaborare cu fasciştii sau de apartenenţă la partidele burgheze româneşti.

NATALIA CHICU reporter TVR MOLDOVA: "Familia Ecaterinei Andrieş a fost deportată pentru că ar fi fost membru al partidului cuziştilor. Mai târziu, tatăl ar fi aflat că de fapt au fost deportaţi în locul altei familii, rudă cu primarul localităţii care ar fi întocmit listele cu cei care urmau să fie deportaţi."

ECATERINA ANDRIEŞ deportată: "Acela altcine era nanaşul primarului mergeau odată pe lângă familia asta care erau în listă la început şi ea mi-a dat nişte fructe am venit acasă şi i-am spus mămuţei şi ea o zis: "aaa, i s-o trezit jelea.  Îi cunosc pe toţi pe care îi chemau să dea mărturie împotriva tătuţei. Unul a zis că am fost în partidul cuziştilor, păi Cuza Vodă când a fost? Nu era în 49."

Familia Comarciuc a fost reabilitată după anii 90, când părinţii Ecaterinei nu mai erau în viaţă.

ECATERINA ANDRIEŞ deportată: "Mie îmi pare rău că tătuţa atâta timp a scris, s-a luptat. Nu spunea ce simte, dar eu ştiu că a suferit, că-i pe nedrept (n.r. a fost deporat) şi nu a ajuns la reabilitare. Ei au murit amândoi, la o distanţă de 5 luni în 1986.  Când m-am dus la procuratură şi mi-a dat adeverinţa de deporat, m-am dus la Primărie la noi, ghinion la primărie secretar era fiica celui care ne-a deportat care a luat cojocul.   Şi zic: eu vreau să văd catalogul ce-i scris acolo că s-a luat din gospodărie. La noi era o singură frază, patru vaci. Şi ea o zis, zi merci că şi asta-i scris. Eu am zic, chiar merci că tu aici ai mâncat cireşe şi mere, da Cristina (n.r. sora) punea ceapă în omăt, să îngheţe ca să aibă ce ronţăi ceva şi înainte de a adormi, două trei cepe de celea îngheţate mânca."


Vinovaţi fără vină. Aşa îşi descriu povestea familiile care au fost deportate în Siberia de gheaţă, în Kazahstan şi Asia Centrală. Drama familiei Comarciuc este la fel ca şi a altor zeci de mii de familii basarabene, deportate în gulagurile sovietice.

BORIS IPATI victimă a deportărilor staliniste: "Oficial aveam 6 ha de pământ, doi boi, casă, o gospodărie mijlocie, oameni care munceau zi şi noapte şi aveau.  Pe tata l-au pus în puşcărie pe 10 ani, l-au trimis la "stroica comunizma"  Buneii, părinţii şi copii am fost deportaţi în Siberia. Unde am stat până în 58. Ne-au eliberat prea târziu. Eram puşi într-o grafă mai strictă cu iscălitura că nu avem ce căuta în satul natal şi nu ne-au întors nimic."

VICTOR ENACHE  victimă a deportărilor staliniste: "Mama din Cernăuţi, satul Colencăuţi, tata din r.Ungheni, satul Măcăreşti au fost deportaţi în acelaşi loc - în regiunea Irkutsk.  M-am născut la 11 decembrie 1955, în acest gulag, unde trăiau toţi represaţii, într-un sărai.   Asta este adeverinţa de naştere original din Siberia, unde e scris că sunt născut în satul - kilometru 92.   La acest km, în pădure era un fost sarai, unde a fost închisoare din primul timpul război Mondial, care era putred, dar moldovenii noştri l-au restabilit."


NATALIA CHICU reporter TVR MOLDOVA: "Arhiva Naţională a Republicii Moldova a făcut publice, în premieră, listele cu victimele deportărilor staliniste în cadrul operațiunii "IUG/Sud", din perioada 6 - 9 iulie 1949. În liste apar peste 35 de mii de nume."

IGOR CAŞU director, Agenţia naţională a Arhivelor: "Am postat online listele pe eşaloane şi vagoane ale tuturor deportaţilor, în proporţie de 99 la sută. În total 35.144 de persoane din totalul de aprope 35.800 de persoane. Avem listele complete şi este foarte important ca la nivelul localităţilor fiecare să-şi regăsească rudele, taţii, buneii."


În 1949, sovieticii au deportat, din Basarabia, în cadrul operaţiunii denumită conspirativ "IUG"/Sud, peste 11 mii de familii. În total 35.796 persoane, dintre care 9864 bărbaţi, 14.033 femei şi 11.889 copii au fost duși forțat în Kazahstan, Asia Centrală şi Siberia.



      35.796 deportați
       9.864 bărbaţi
      14.033 femei
      11.889 copii

Documente de arhiva arată că la operatiuni au participat 4500 de colaboratori ai Ministerului Securităţii de Stat al URSS, inclusiv dintre cei aduşi din alte republici.

Au fost mobilizate 4069 de autovehicule pentru transport și 1573 de vagoane de vite. Deportatilor li s-au confiscat averile şi li s-a interzis să-şi ia cu ei bunuri materiale.

author-img_1

Cristina Mirca

Reporter