„În ultimele săptămâni, am parcurs câteva etape. Iranul a renunţat la unele cereri care nu aveau nimic de-a face cu JCPOA. Dar ultimul răspuns ne duce înapoi”, a spus el, insistând că Statele Unite nu sunt pregătite să facă compromisuri cu privire la exigenţele lor.

Antony Blinken a precizat că Statele Unite vor semna un acord doar dacă este bun pentru securitatea naţională.

Uniunea Europeană a prezentat pe 8 august ceea ce a numit un „text final” pentru restabilirea acordului istoric din 2015, din care SUA s-au retras în timpul administraţiei Trump.

Pe 16 august, Teheran a transmis răspunsul său la „textul final” elaborat la Viena de către Uniunea Europeană şi a anunţat că un acord va fi încheiat dacă Statele Unite reacţionează cu „realism şi flexibilitate”.

Conform noii propuneri, Iranul va beneficia de o diminuare a sancţiunilor şi ar putea să vândă din nou petrolul în schimbul unor restricţii stricte asupra programului său nuclear. Iranul şi Statele Unite au răspuns propunând o serie de modificări.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, susține că un acord nuclear restabilit va consolida securitatea regională și globală și va arăta că acordurile internaționale echilibrate sunt posibile în vremuri turbulente.

Teheranul a cerut recent din nou închiderea unei investigaţii a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) privind urmele de uraniu îmbogăţit găsite la trei situri nedeclarate, ceea ce directorul general al Agenţiei, Rafael Grossi, refuză.

Pe de altă parte, Washingtonul a impus vineri noi sancţiuni Iranului, au consemnat Reuters şi AFP. De acestea sunt vizaţi Ministerul informaţiilor şi securităţii şi ministrul acestuia, Esmail Khatib, acuzaţi de legături cu un atac cibernetic din iulie din Albania şi de angajarea în activităţi informatice îndreptate împotriva SUA şi a aliaţilor lor.

„Nu vom tolera agresivitatea crescândă a Iranului, care ia drept ţintă SUA şi pe aliaţii lor”, a declarat subsecretarul Trezoreriei, Brian Nelson, într-un comunicat în care a anunţat sancţiunile.