Reforma învăţământului superior, iniţiată de Ministerul Educaţiei, a stârnit un val de critici şi nemulţumiri, mai ales din partea universităţilor ce urmează să fie absorbite de alte instituţii. Invitați în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi”, de la TVR MOLDOVA, Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice (UTM); Liliana Cepoi, directorul Institutului de Microbiologie și Biotehnologie și Eduard Coropceanu, rectorul Universității din Tiraspol (UST) s-au referit la intenția autorităților în educație, dar și la nemulțumirile din sistem cu referire la această reformă.
Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice din R. Moldova, crede că intențiile ministerului reflectă situația din învățământul superior, care este subfinanțat și pierde lupta concurențială cu universitățile din regiune.
„Pot intui doar că există o anumită temere față de orice schimbare, trebuie să înțelegem că aceste schimbări se fac la nivel de întreg sistemul de educație - cercetare, nu se propune doar comasarea (fuziunea prin absorbție), dar, de asemenea, se vine și cu un plan clar de măsuri și resurse financiare ce vor fi alocate universităților, se propune și modificarea mecanisnmelor de finanțare a institutelor de cercetare, transformarea lor împreună cu universitățile în adevărate centre de cercetare. Să nu uităm că R. Moldova, recent, a obținut și statutul de țară candidat la UE or asta înseamnă că R. Moldova intră pe o direcție foarte clară de accesare a fondurilor pentru pre-aderare, aceste fonduri au avut o importanță foarte mare pentru universitățile din România. Această fuziune prin absorbție va permite eliberarea anumitor fonduri de finanțare instituțională ce pot fi transmise cercetătorilor. Sunt foarte multe posibilități prin care universitatea va putea aduce contribuțiile sale la dezvoltarea cercetătorilor, inclusiv și la finanțarea lor. Personal cred că va crește capacitatea noastră împreună de a atrage fonduri suplimentare, de a câștiga proiecte inclusiv și europene, de a absorbi și mai bine fondurile și de a avea și direcții clare de cercetare și o integrare mai bună cu învățământul superior”, a menționat rectorul UTM.
Totodată, el a infirmat faptul că sediile universităților ce vor fi închise ar putea fi scoase la vânzare.
„Legislația în niciun caz, astăzi, nu permite și Ministerul Educației a spus clar acest lucru - că niciun metru patrat din terenuri sau din clădiri destinate educației, cercetării, inovării nu își va schimba destinația. Este o reformă bună, mult-așteptată și trebuie să mergem înainte, dar să ne asigurăm ca toate aceste posibile mici probleme să fie discutate din timp”, a precizat rectorul USM.
Prezentă în cadrul aceleeași emisiuni, Liliana Cepoi, directorul Institutului de Microbiologie și Biotehnologie, a menționat că niciunul dinte cercetatorii științifici din R. Moldova nu sunt contra reformei în sine. Potrivit ei, reticența ce vine din partea cercetătorilor și institutelor de cercetare constă în modalitatea care se face aceasta reformă.
„Cele două probleme care sunt invocate că sunt ale cercetării, de fapt, nu sunt ale cercetării. Problemele cercetării sunt complet altele – este aceeași sub-finanțare și este o lipsă totală de coerență între actele normative ce reglementează finanțarea în cercetare, finanțarea instituțională și ceea ce ține de legile organice: Codul Muncii, Codul pentru Știință și Inovare, Codul pentru educație – acestea se bat cap în cap și ne fac multe bătăi de cap. Multe dintre acele beneficii pe care ni le arată ca beneficii majore a reformei date ministrul sunt propunerile instituțiilor de cercetare: nuclee de cercetare, volumul de alocații financiare pentru finațarea instituțională și cercetare separat. Am fi dorit ca în această analiză de impact prezentată să fie prezentate măcar două-trei opțiuni alternative pentru că institutele de cercetare au propus mai multe moduri și alternative în care să aibă loc această reformă. Nu văd de ce ar trebuie să fim absorbiți, de ce nu putem lucra în consorții așa cum o facem, de ce noi nu putem conta pe fonduri de pre-aderare, pentru că în România au beneficiat de aceasta nu doar universitățile, dar și institutele de cercetare. Noi am vrea o claritate și mai multă transparență. S-au cheltuit două luni de zile pentru analiza de impact și nu s-a spus niciun cuvânt despre aceea ce se face. În aceste două luni noi reușeam să propunem alternative, să le evaluăm cantitativ și să selectăm acea ce este cea mai bună pentru țară ca să fie clar că nu ne protejăm noi confortul nostru. Nu este cercetarea acea care se află în confort. Lumea este demoralizată și după cum se vede nu se va discuta și reforma va merge mai departe în formula actuală”, opinează Liliana Cepoi.
Rectorul UST, Eduard Coropceanu, este de părere că universitatea are un statut special de instituție ce trebuie păstrat. Totodată, el spune că inițiativa anunțată nu prevede mecanisme clare privind etapele realizării acesteia. Potrivit lui, iniativa ar trebui să fie supusă consultărilor la care să participe toate părțile implicate.
„Mi se pare că este o inițiativă care nu este bine gândită deoarece nu sunt mecanisme clare, nu sunt clare stipulate etapele, pașii cum și ce se întâmplă cu angajații, cu bunurile. Nu este vorba de utilaje, dar mai ales de terenuri și suprafețe. Sunt institute de cercetare care dispun de sute de hectare și acesta, desigur, că este un patrimoniu colosal. Este vorba de sume enorme, este evident că în Chișinău aceste spații cumva pot să se piardă undeva la o verigă intermediară și aceasta, desigur, că va genera unele semne de întrebare destul de serioase față de această reformă. Dar este evident că orice reformă are un scop de a îmbunătăți ceva în sistem și evident că și noi, colegii mei și savanții sunt pentru a schimba lucrurile spre bine, dar o reformă se face bine gândită prin consultări cu toți participanții la proces și sper eu că vom avea aceste consultări și elaborarea unor mecanisme eficiente pentru a ajunge la finalități pozitive pentru tineri pentru cercetare. Universitatea de Stat din Tiraspol dispune de 2600 de studenți, acești studenți sunt pe niște domenii care sunt destul de deficitare pe segmentele ofertelor educaționale: profesori de fizică, biologie, chimie, geografie, domenii specifice pe care se suprapun două momente mai dificile: domeniul științelor exacte și ale naturii care nu sunt atât de solicitate și în plus domeniul științelor educației. Din punctul meu de vedere este o intenție de a realiza o reformă cumva grăbită, cu mecanisme care nu sunt până când clare și este de dorit să fie mai multă traspstrență, discuții, să se analizeze mai multe variante, cred că pot fi găsite soluții în urma discuțiilor cu colectivele”, a menționat rectorul UST.
Amintim că, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat reformarea învățământului superior din Republica Moldova, un proces ce va include reorganizarea mai multor instituții de învățământ, prin absorbția altora, inclusiv a institutelor de cercetare. Ministerul promite, de asemenea, mai multe fonduri universităților, despre care spune că vrea să devină centre de instruire și cercetare.
Potrivit datelor statistice, numărul studenților din R. Moldova a scăzut de la aproximativ 104 mii de studenți – acum zece ani, până la circa 59.000 – în prezent. în Republica Moldova funcţionează în prezent 16 universităţi de stat. Cele mai multe dintre ele sunt situate în Chișinău, câte o universitate funcționând în Bălți, Cahul, Comrat și Taraclia.
