România ar urma să schimbe legea veche din 1994 privind apărarea națională. Potrivit proiectului de lege, președintelui României i s-ar putea conferi prerogativa de a ordona intervenția României pentru protejarea cetățenilor săi de peste hotare. Analistul politic, Iulian Chifu, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning din Bucureşti, prezent în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi”, de la TVR MOLDOVA, s-a referit la acest proiect de lege.
„E vorba de protecția cetățenilor români. Ce se întâmplă? Legea apărării naționale, despre asta este vorba, modificarea datează în România din 1994. Și a fost făcută în termenii renunțării la componenta ideologică, politică comunistă de acolo și trecerea la o zonă profesională, în 1994 intram în parteneriatul pentru pace, aspiram să intrăm în NATO. În acea lege lipsesc foarte multe lucruri, unul dintre ele este acesta – adică am avut cetățeni români răpiți în Iraq, cetățeni pe care i-am evacuat din Gaza sau alte state aflate sub război, din Siria, Iraq, în nenumărate rânduri. România este un stat care a abut foarte mulți studenți străini, sunt foarte multe familii mixte, de fiecare dată când se întâmplă ceva în Orientul Mijlociu, oriunde s-ar întâmpla România are de repatriat cetățeni, rude și aparținatori și atunci până acum obligativitatea era sigur să discuți cu alte categorii de forțe care pot să facă chestia asta: parteneri, aliați. În momentul de față această lege vine și spune, dă dreptul ca pe lângă misiunile internaționale care erau deja stabilite, apărarea teritoriului, care erau deja stabilită, armata română, poliția, urgențele civile, celelate capacități să poată să intervină, fără să fie o misiune NATO, UE, ONU, să poată să intervină să repatrieze acești cetățeni.
Acesta este subtextul acestei formule, iar formularea este foarte clară pentru că ea acolo mai conține niște condiții – în baza dreptului internațional, pe baza acordului statului gazdă, cu decizia președintelui care o trimite către Parlament care votează. Deci, sunt incluse toate elementele.
Ca să concluzionez, nu, România nu merge pe teritoriul altui stat să facă altceva. Aici există un stat numit R. Moldova, există niște relații bilaterale foarte solide, un parteneriat strategic pentru integrare europeană, pe baza căruia lucrurile care se dezvoltă aici sunt în baza relațiilor reciproce. E vorba pentru apele internaționale, pentru spațiile terțe, pentru state care sunt în situații de disoluție sau cu zone care sunt în afara teritoriului lor, în afara controlului autorității sau autoritatea nu are capacitatea de a interveni într-un moment sau altul într-o anumită situație.
Imaginați-vă acum că am avea niște cetățeni în Haiti, unde au loc o explozie de infracționalitate care a preluat statul propriu-zis. Sigur că acei cetățeni ar trebui, dacă solicită acest lucru și e responsabilitatea statului să fie extrași de acolo.
Acel articol spune că președintele poate spre deosebire de statul iată american, care își permite, are nivelul de ambiție de a-și apăra în mod obligatoriu orice cetățean. În cazul statului român președintele poate să ceară o asemenea misiune validată de Parlament în condițiile dreptului internațional așa cum am subliniat, poate, adică acolo unde pot monta o misiune și unde chiar pot să acționeze vor acționa, dar nu se obligă să o facă peste tot pentru orice cetățean aflat în orice condiție.
E o chestiune care ține de responsabilitatea statului România față de propriei săi cetățeni și nu are nimic de a face cu armata română care vine în R. Moldova”, a spus Iulian Chifu.
Legea privind apărarea naţională a României nu a fost schimbată din 1994, înainte ca România să intre în NATO, iar Rusia să deschidă noi conflicte în Estul Europei.
