Una din șapte persoane cu domiciliul actual în județul Iași este din Republica Moldova. În ultimii cinci ani, numărul de cetățeni născuți în stânga Prutului care și-au făcut buletin de Iași a crescut cu 30%, vârful fiind înregistrat în primul an de după pandemie, transmite Libertatea.ro.
Datele consultate de publicația Libertatea nu reflectă doar persoane aflate la primul act de identitate, ci toate persoanele care figurează în baza de date cu domiciliul stabilit în Iași, inclusiv pe cele care și-au reînnoit actul de identitate.
Peste 132.400 de basarabeni au domiciliul la Iași
O adresă oficială a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) dezvăluie, în premieră, numărul de cetățeni din Republica Moldova, indiferent de vârstă, care au domiciliul în județul Iași: 132.400 de persoane la finalul anului 2025. În realitate, mult mai puțini trăiesc efectiv la Iași: pentru mulți moldoveni, orașul este doar prima oprire în drumul spre Uniunea Europeană.
În Grajduri, 70% din populația comunei este din Republica Moldova: 4.400 de cetățeni din 6.300 de locuitori, populație după domiciliu. Primarul Constantin Zamfirache a declarat pentru Libertatea că fenomenul s-a mai temperat în ultimul an, dar autoritatea locală întâmpină în continuare dificultăți cu gestionarea acestei părți a populației.
„De la momentul introducerii în lege a numărului maxim de 10 persoane pe locuință (Legea 163/2023, n.r.), circa 2.800 de cetățeni din Republica Moldova nu mai au domiciliul pe raza comunei: este vorba despre acele persoane cărora le-a expirat buletinul și nu au mai putut să-l reînnoiască la același domiciliu. Apoi, există acele persoane care au reușit să-și găsească loc de muncă în străinătate și și-au stabilit acolo reședința. Dar, cu toate acestea, avem încă un număr mare de cetățeni din Republica Moldova în comună. De regulă întâmpinăm dificultăți în ceea ce înseamnă acordarea unor beneficii”, a declarat primarul din Grajduri.
El a adăugat că, de exemplu, lunar sunt înregistrate câteva zeci de dosare noi pentru protecție socială, iar, în unele cazuri, acestea sunt depuse de intermediari în baza unor procuri. În procesul de aprobare a dosarului sunt implicate mai multe instituții și, de regulă, afirmă primarul, funcționarii poartă o corespondență îndelungată pentru a stabili veridicitatea unor informații.
Lista localităților cu cei mai mulți moldoveni
Faptul că unii cetățeni moldoveni nu locuiesc efectiv pe raza comunei se poate constata și din analiza prezenței la vot în alegerile locale la Grajduri. În 2024, doar 1.200 de persoane s-au prezentat la urne în condițiile în care, la acel moment, erau înregistrate 7.500 de persoane cu drept de vot.
Situații similare precum cea de la Grajduri sunt în mai multe comune din județul Iași. De regulă, este vorba despre comunități care nu sunt în imediata apropiere a municipiului reședință de județ și unde s-au format „rețele” de preluare a cetățenilor în spații locative.
Conform datelor MAI, în comunele Moșna, Costuleni, Prisăcani, Cozmești și Scânteia, populația este formată majoritar din cetățeni născuți în Republica Moldova. Alte comunități unde există comunități mari sunt Popești, Comarna, Hârlău, Răducăneni și Pașcani.
În mod evident, cei mai mulți basarabeni sunt în municipiul Iași: 68.871 de persoane, respectiv 18% din populația cu domiciliu în oraș.
Creștere cu 30% în cinci ani
În ultimii 10 ani, conform documentului MAI, cel mai mare număr de cetățeni care și-au stabilit domiciliul la Iași a fost de 17.150 de persoane în 2022. Vârful din acest an poate fi explicat și prin efectul de recuperare de după pandemie. În anii 2020 și 2021, activitatea serviciilor de evidență a populației a fost limitată, iar o parte dintre cereri au fost procesate ulterior. Datele MAI confirmă indirect acest lucru: în anul 2020, când s-a declanșat pandemia, au fost eliberate doar 7.117 de acte de identitate pentru cetățenii moldoveni, un minim istoric al ultimului deceniu.
„Din informațiile puse la dispoziție de către Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne rezultă faptul că, la data de 01.11.2025, numărul total al cetățenilor români născuți în Republica Moldova cu domiciliul pe raza județului Iași era de 132.400, indiferent de vârstă”, se arată în adresa MAI publicată pe site-ul Camerei Deputaților, sub forma unui răspuns la o interpelare pe temă adresată de un parlamentar ieșean.
Conform documentului citat, în ultimii cinci ani au fost eliberate cu 30% mai multe acte de identitate pentru cetățenii născuți în Republica Moldova față de perioada 2016 – 2020.
Astfel, în ciuda măsurilor dispuse de autorități, prin adoptarea Legii 163/2023 și înăsprirea controalelor, numărul celor care își stabilesc domiciliul în județul Iași fără a locui efectiv aici continuă să rămână ridicat. Datele oficiale arată că, în continuare, Iașul rămâne unul dintre principalele puncte de intrare în România și, implicit UE, pentru moldovenii care au obținut cetățenia română.
