Deputaţii din Adunarea Populară a UTA Găgăuză, a căror mandate au expirat anul trecut, au mimat o nouă şedinţă de stabilire a datei alegerilor. Ei au votat ca scrutinul să se desfăşoare pe 21 iunie 2026. Au ales și trei membri ai biroului electoral, instituţie lichidată irevocabil, prin hotărâre judecătorească. Experţii numesc deciziile un teatru al absurdului, din moment ce legislaţia electorală locală nu a fost racordată la cea naţională. În zilele următoare, Curtea Constituţională urmează să aibă ultimul cuvânt în organizarea alegerilor locale din Găgăuzia.
După ce instanţa a anulat desfăşurarea alegerilor în Adunarea Populară din UTA Găgăuzia din 22 martie 2026, pentru că organizarea lor este în disonanţă cu actualul Cod Electoral, astăzi deputaţii au decis să calce pe aceeaşi greblă. Unii experţi sunt siguri că justitia va declara ilegală şi decizia de astăzi.
ŞTEFAN BEJAN, expert WatchDog.md: Deputaţii din Adunarea populară au decis din nou să sfideze Chişinăul. Acele inconsecvenţe sesizate anterior de Cancelaria de Stat şi confirmate de judecată nu au fost înlăturate. Asta nu face decât să adâncească criza politică din regiune. Bănuiesc că Cancelaria va da din nou în judecată aceste decizii. Este posibil ca în 2026 să nu avem aceste alegeri. Deputaţii, nefiind în mandat deplin, ei nu pot face aceste modificări. Singuri s-au pus în ungher şi nu pot ieşi de acolo decât prin implicarea Chişinăului. Chişinăul este încă destul de timid.
Săptămâna trecută, Ministerul Justiţiei a contestat la Curtea Constituţională o prevedere din legea actuală privind statutul juridic special al UTA Găgăuză. Se spune că, cităm "membrii Consiliului Electoral Central al Găgăuziei se aprobă de Adunarea Populară. Particularitățile organizării alegerilor regionale se stabilesc prin acte normative aprobate de Adunarea Populară.
În sesizare, ministerul explică de ce aceste prevederi ar fi periculoase: transferă unui organ politic local controlul asupra componenței unui organ electoral; permit Adunării Populare să stabilească norme electorale regionale cu caracter derogatoriu: creează un dualism instituțional în organizarea electorală, incompatibil cu principiul unității sistemului electoral național.
IGOR GROSU preşedintele Parlamentului Republicii Moldova: Suntem curioşi şi noi să vedem interpretarea Curţii Constituţionale. Colegii din Găgăuzia au creat acest blocaj, ei au desfiinţat biroul electoral central, au luat decizia prin care Adunarea, fiind în demisie nu poate lua decizii. E blocajul lor deliberat dar acolo e mânuţa lui Şor şi de la Kremlin. Noi trebuie să găsim soluţia pentru a debloca situaţia şi a da posibilitate cetăţenilor de a avea dreptul la un proces electoral corect, transparent, fără aplicaţia PSB cum se mai numeşte.
În ianuarie 2026, Curtea Supremă de Justiție a suspendat hotărârile prin care autoritățile regionale au înființat o "Comisie Electorală Centrală" locală. Legea prevede doar existența Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, parte din sistemul electoral național.
În sesizarea sa la Curtea Constituţională, Ministerul Justiţiei a mai contestat atribuţii privind implicarea Adunării Populare sau a başcanului în numirea unor persoane cu funcţii înalte în regiune, printre care procuror sau şeful poliţiei din autonomie.
