ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „Drama fetiţei care a fost violată şi a născut la 11 ani a şocat întreaga societate, iar autorităţile recunosc că acest caz scoate la iveală lacunele legislative şi lipsa de specialişti în protecţia copiilor. Poliţia a anunţat că tatăl vitreg al fetei este suspectat de viol și a fost plasat în arest preventiv. Potrivit medicilor de la Institutul Mamei şi Copilului, copila este cea mai tânără mamă din Republica Moldova. În instituţia medicală, un caz asemănător s-a înregistrat acum câţiva ani, dar mama avea 13 ani. Pentru a trece cu bine peste o astfel de dramă, mamele minore au nevoie de consiliere psihologică de specialitate, dar şi susţinerea familiei, colegilor și prietenilor. Şi pentru ca astfel de situaţii să nu se mai repete, specialiştii spun că predarea educaţiei sexuale în şcoli este una dintre soluţii. De asemenea, societatea ar trebui să renunţe la falsele pudori şi să nu mai perceapă viaţa sexuală ca pe o ruşine. Vă avetizăm că urmează informaţii care vă pot afecta emoţional.”
La începutul lui 2024, copila de doar 11 ani a născut, prin cezariană, o fetiţă, la Institutul Mamei şi Copilului din Chişinău.
SINC SVETLANA JUBÎRCA, medic obstetrician-ginecolog, Institutul Mamei şi Copilului: La vârstă aşa de fragedă n-am avut naşteri. De obicei de la 14 ani în sus. Sigur că apar mai multe complicaţii, mai multe probleme cu aceste fete.”
Tânăra mamă și copilul sunt bine. Fata s-a întors la şcoală, iar bunica ei a revenit acasă din străinătate pentru a avea grijă de bebeluş.
ALEXANDRU LUPAN, reprezentant IGP: „Cazul a fost reflectat şi am fost sesizaţi de către şcoală, când au văzut că persoana deja prezenta semne de graviditate. Atunci deja au fost sesizaţi asistenţii sociali, iar în urma verificărilor s-a stabilit că persoana este însărcinată. Mama victimei unde era? - Iată aici avem cazul că în momentul dat era plecată. Respectiv, după câte cunosc a revenit şi are grijă.”
VALENTINA OANŢA, psiholog, Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii: „El tot copil rămâne. De susţinut, de nu întrerupt procesul educaţional al acestei fetiţe.”
Poliţia a demarat o cercetare penală pentru viol săvârșit asupra unei persoane ce nu a atins vârsta de 14 ani. Suspect este tatăl vitreg al fetei, în vârstă de 46 de ani. El a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile. Psihologii spun că urmările unor astfel de situaţii pot fi cumplite pentru victime.
SVETLANA GOREA, psiholog: „Copilul o să realizeze mai târziu ce s-a întâmplat cu ea. Aici e foarte important acum o asistenţă psihologică de calitate, pentru ca să fie cât mai puţin traumată. Vă daţi seama ce se va întâmpla cu acest copil când va merge în sat. Foarte important este cum va fi gestionat acest caz la nivel de localitate, de şcoală, de familie.”
Feta de 11 ani care a devenit mamă a ajuns şi în atenţia autorităţilor iar ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale a declarat că acest caz va declanşa o serie de verificări.
ALEXEI BUZU, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale: „Eu am solicitat o analiză pe intern în cadrul ministerului pentru a înţelege cum noi am eşuat faţă de acest copil. Atât timp cât noi aprobăm legi, aprobăm programe, iniţiative, fără a avea intervenţii, fără a avea investiţii în colegii noştri din prima linie, lucrurile nu se vor schimba. Abordarea noastră de până acum a fost una absolut laşă.”
În acest caz s-a autosesizat şi Avocatului Poporului pentru Drepturile Copilului. Oficialul spune că, în 2022, s-au înregistrat nouă naşteri în rândul minorelor de până la 14 ani şi nu mai puţin de 223 de naşteri în rândul fetelor cu vârsta între 15-17 ani.
VASILE COROI, Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului: „Dacă analizăm datele pe cel puţin ultimii 10 ani am avut doar două cazuri de naşteri la 12 ani, dar niciunul la o vârstă mai fragedă. Voi întreprinde toate demersurile necesare pentru a mă asigura că această fată, acest copil, cât şi nou născutul sunt în siguranţă, sunt bine şi el sunt oferite toate serviciile de suport necesare.”
Astfel de cazuri nu sunt o noutate pentru medicii din Republica Moldova. Anual, peste o sută de minore aduc pe lume copii la Institutul Mamei şi Copilului din Chişinău. Specialiştii spun că naşterea la o asemenea vârstă este destul de periculoasă şi de aceea sarcinile trebuie urmărite cu atenţie.
SVETLANA JUBÎRCA, medic obstetrician-ginecolog, Institutul Mamei şi Copilului: „Da, organele nu sunt dezvoltate. organismul este imatur. Organismul mamei creşte în paralel cu organismul fătului. Este lupta între două organisme: a mamei şi a fătului. Desigur că deseori avem infecţii cronice, infecţii cu transmitere sexuală, vaginoze, colpită - asta e infecţie locală. Pielonefrita e infecţie la nivel de alte organe. Creşeterea tensiunii arteriale. Probleme psihologice, având o sarcină neplanificată, nedorită şi apare deseori depresie în perioada perinatală şi depresie postpartum.”
Medicii spun că cele mai multe fete foarte tinere care rămân însărcinate ţin asta secret pentru că le e frică să nu fie judecate de societate. Totuşi, adolescentele până la 16 ani pot întrerupe o sarcină nedorită dar cu acordul părinţilor şi în urma deciziei unei comisii speciale. Specialiştii recunosc, însă, că numărul fetelor foarte tinere care ajung să facă întreruperi de sarcină este mai mare decât ştiu autorităţile.
SVETLANA JUBÎRCA, medic obstetrician-ginecolog, Institutul Mamei şi Copilului: „Până la 12 săptămâni avem posibilitatea să întrerupem sarcina la dorinţă, dar în cazul minorilor, la vârstă fragedă, de obicei asta e întrerupere la indicaţia socială, aşa se numeşte după protocol. Se creează o comisie care examinează cazul. Se discută nu doar cu pătinţii, pentru că ei pot avea o influenţă mare asupra copilului. Şi cu copilul, părinţii, jurist, asistent social, psiholog şi în comun se decide dacă continuă sau se întrerupe sarcina.”
Mai grav este că o parte dintre aceste minore sunt victimele unor abuzuri sexuale şi ajung să-şi povestească dramele prea târziu.
ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „Anul trecut, poliţia a documentat 363 de cazuri de agresare sexuala a minorilor, cu 43 mai puține decat în 2022. Majoritatea celor abuzaţi sunt fete, 315 la număr, şi 24 de băieţi, cu vârste între 13 şi 15 ani. Datele poliţiei mai arată că mai mult de jumătate dintre copiii agresaţi sexual sunt din mediul rural.”
CAZURI DE VIOLENŢĂ SEXUALĂ ÎN RÂNDUL MINORILOR
2023 363 DE CAZURI
VICTIME 315 FETE
VICTIME 24 BĂIEŢI
VÂRSTA 13-15 ANI
MEDIUL RURAL 228 DE INFRACŢIUNI
MEDIUL URBAN 119 DE INFRACŢIUNI
În 2023, cazurile de abuzuri sexuale în rândul minorilor au fost într-o uşoară scădere, dar consecinţele rămân la fel de grave.
ALEXANDRU LUPAN, reprezentant IGP: „Diferenţa să facem dintr-un act sexual consimţit şi actul sexual neconsimţit. Aici vorbim despre viol, în cazul în care victima nu şi-a dat consimţământul. Sunt cazuri atestate când victima minoră şi-a dat consimţământul. Aici practic avem paritate. Ori al violuri avem 137 de cazuri şi în 123 de cazuri, victimele minore au consimţit actul sexual.”
ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „Datele Poliţiei mai arată că din numărul total de cauze penale, în mai mult de jumătate, agresorii sexuali se ştiu cu victimele şi chiar sunt membrii aceleeaşi familii. În 17 cazuri e vorba despre concubinul mamei. În nouă - abuzatorul e chiar fratele victimei. În alte şase - bunicul, iar în cinci cazuri unchiul. În 19 cauze iniţiate, agresorii nu au fost identificaţi.”
CAUZE PENALE PENTRU VIOL
219 CAUZE PENALE - AGRESORUL ESTE CUNOSCUT AL VICTIMEI
72 DE CAUZE PENALE - AGRESORUL ŞI VICTIMA NU SE CUNOSC
17 CAUZE PENALE - AGRESORUL A FOST CONCUBINUL MAMEI VICTIMEI
9 CAUZE PENALE - AGRESORUL A FOST FRATELE VICTIMEI
6 CAUZE PENALE - AGRESORUL A FOST BUNICUL VICTIMEI
5 CAUZE PENALE - AGRESORUL A FOST UNCHIUL VICTIMEI
19 CAUZE PENALE - AGRESORUL NU AU FOST IDENTIFICAT
ALEXANDRU LUPAN, reprezentant IGP: „De regulă se întâmplă când mama victimei e plecată la lucru peste hotare şi concubinul are grijă de fată. Respectiv aici apar momente şi iarăşi vorbim despre mediul de viaţă. Mai cu seamă, cazurile care se produc în familie, iar dacă victima se află într-o dependenţă de agresor, ei îi este frică, ruşine, nu cunoaşte cum va reacţiona şi societatea. Sunt cazuri când o perioadă îndelungată de timp victima era abuzată sexual, după ce a împlinit majoratul şi s-a distanţat de agresor, a venit cu detalii şi a conştientizat prin ce coşmar a trecut.”
Poliţia spune că cele mai multe violuri asupra minorilor au fost comise la domiciliu şi pe fondul consumului de alcool. Specialiştii spun că frica şi ruşinea îi fac pe copii să tracă totul sub tăcere sau părinţii, din diferite motive, nu sesisează la timp aceste situaţii. Psihologii afirmă că în ajutorul copiilor ar trebui să vină comunitatea din care fac parte.
SVETLANA GOREA, psiholog: „Viaţa sexuală la noi în Republica Moldova, la copii este mult mai devreme decât era anterior. Aici legea nu este destul de funcţională, pentru că se ocolesc foarte multe chestii. În al doilea rând, dezinformarea. Dacă în oraş copiii vin mai informaţi e altceva. În sate lucrurile stau altfel. Copiii ascund. Copiii nu spun.”
STAND-UP RO EA, ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „Din numărul total de infracţiuni, aproape o sută au fost comise repetat. În 2023, au mai fost raportate 96 de infracţiuni. Acestea s-au produs în alţi ani, iar victimele au avut curaj să sesizeze poliţia mult mai târziu.”
Specialiştii cred că una dintre soluţiile pentru a preveni astfel de drame este predarea educaţiei sexuale în şcoli.
VALENTINA OANŢA, psiholog, Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii: „Sunt profesori la şcoală care sunt foarte reticenţi la acest capitol. Foarte puţini vorbesc despre cum să te protejezi, care este efectul, la ce vârstă ar fi ok, fiziologic când e pregătit corpul atât la băiat, cât şi la fetiţe.”
Reprezentanţii Ministerului Educaţiei susţin că educaţia sexuală este abordată în cadrul disciplinei opţionale dezvoltare personală şi educaţie pentru sănătate. Recunosc, însă, că astfel de noţiuni sunt abordate superficial de profesori.
DAN PERCIUN, ministrul Educaţiei: „Subiectele acestea cred că pot fi predate şi de psihologi, pot fi predate şi de cei care astăzi deja predau educaţie pentru sănătate şi dezvoltare personală. În linii generale, cu anumite instruiri, nu foarte sofisticate, cred că pot fi abordate de un spectru larg de oameni maturi care deţin studii superioare.”
SVETLANA GOREA, psiholog: „Cursul dezvoltare personală nu include modul ce e legat de viaţa sexuală. Acest modul, iar unul din autori sunt şi eu. Noi am vrut atunci să includem, însă ştiind experienţa şi ce s-a întâmplat. Anterior a fost o disciplină foarte bună, sunt materiale şi ghiduri. Foarte mult a fost criticată de către biserică. Respectiv a fost exclus, dar era un curs foarte bun. Părinţii nu ştiu cum să o facă. Părinţilor le este frică că dacă o să înceapă să discute, vor provoca interes la copii.”
Oamenii recunosc că, deseori, percepţia despre viaţa sexuală este una înapoiată şi greşită în Republica Moldova.
„Noi suntem încă cu tradiţii ami vechi. Practic nu se vorbeşte despre sex în familie până la 18 ani. Sau aşteptăm majoratul ca explicăm cum să folosească prezervativul sau ceva de genul ăsta. Eu nu cred că undeva în suburbie sau la ţară este educaţia sexuală sau de genul. Dar logic, ar trebui de la o vârstă mai fragedă. Dacă la 11 a făcut un copil, cred că acum e straşnic, trebuie de la 9 sau 7, nu mai ştiu de la ce vârstă sincer.”
„Nu e un secret viaţa sexuală. Niciodată nu a fost un secret. La noi tradiţiile, biserica ne pune paie în cap. Trebuie să-i educăm, să-i deschidem mintea de mici. Sunt alte instituţii care zic că nu, nu se poate, ruşine, na. Copiii trebuie să ştie ce înseamnă asta.”
Dacă unii ne-au spus că discută cu copiii despre educaţia sexuală încă de la o vârstă fragedă, alţii susţin că la 11 ani este prea devreme să le vorbească despre asta.
„Am un băiat de 14 ani şi deja am vorbit, deja de vreo doi ani în urmă. Am vorbit pe tema viaţa sexuală, contracepţie, boli şi inclusiv urmările care trebuie să fie.”
„Cred că la 11 ani nu este ok. De la ce vârstă, cred că din şcoală, după clasa a şaptea. Să începem să-i informăm şi să le transmitem informaţia la vârsta respectivă.”
„Trebuie să discutăm şi accentuez că atunci când deja este interesată ... hai să spunem, de relaţie deja. Când simte că este admirată, când simte că-i place de cineva, deja trebuie de discutat cu copilul despre chestiile astea. - Dumneavoastră discutaţi? - Încă nu am ajuns la asta, cu toate că am copil de clasa întâi, dar încă nu am ajuns la aşa momente.”
Autorităţile recunosc că există lacune mari la capitolul protecţia copiilor şi că ajung să ia lucrurile mai serios abia după ce se înregistrează o tragedie. Anul acesta a fost demarată şi reforma în domeniul asistenţei sociale "RESTART", pentru a îmbunătăţi intervenţia în cazurile în care copiii sunt în situaţii de risc. Iar o altă problemă care necesită rezolvare este criza de specialişti în domeniul protecţiei copilului.
ALEXEI BUZU, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale: „Noi estimăm că avem nevoie de cel puţin 300 de asemenea specialişti. Guvernul va mobiliza resursele necesare, pentru ca să putem angaja aceşti specialişti cât mai curând posibil. Asta se întâmplă. AVem cazuri de violenţă. Poliţiştii, asistenţii noştri nu au instrumente, resurse necesare. 01:51 MUSCA 02:16 Fiecare caz de violenţă în Republica Moldova este un eşec şi asta trebuie încă odată să ne mobilizeze cât mai mult posibil.”
În prezent, în primăriile din Republica Moldova lucrează doar aproximativ 40 de specialişti în protecţia drepturilor copilului.
