În cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, Tănase a declarat că liderii de la Comrat ar trebui să manifeste „maximă prudență”, deoarece demersurile juridice actuale riscă să genereze efecte care depășesc conflictul politic dintre Chișinău și Comrat.

„Le-aș recomanda celor de la Comrat să fie foarte prudenți și să nu facă din nimic totul, deoarece când vor pierde acest nimic, vor pierde tot”, a afirmat fostul magistrat.

Potrivit lui Tănase, Curtea Constituțională ar putea examina inclusiv constituționalitatea modificărilor operate în legea supremă anterior.

„Sesizarea de la Curtea Constituțională chiar dacă vizează unele aspecte ce țin de legi, în realitate deschide, potrivit Constituției R. Moldova și competențelor Curții Constituționale, posibilitatea de a examina însăși constituționalitatea modificărilor operate în Constituție de către Vladimir Voronin și Mark Tkaciuc”, a spus constituționalistul.

În opinia sa, dacă aceste modificări ar fi declarate neconstituționale, ele ar putea fi eliminate din textul Constituției, ceea ce ar determina o reevaluare a fundamentului juridic al statutului autonom al regiunii.

„Curtea are deschisă posibilitatea să verifice și acest aspect, iar cei de la Comrat trebuie să încerce să înțeleagă în ce joc periculos îi bagă rușii acum”, a declarat Tănase.

Fostul președinte al Curții Constituționale consideră că interesul strategic al UTA Găgăuzia ar trebui să fie menținerea unei relații constructive cu autoritățile centrale și evitarea escaladării tensiunilor politice.

„Interesul strategic al Comratului e de a avea o relație bună cu Chișinăul, deoarece noi împreună putem construi o societate și o țară unde putem să ne simțim confortabil”, a subliniat Tănase, avertizând că autonomia riscă să-și piardă actualul statut dacă actualele conflicte se vor adânci.

La rândul său, analistul politic, Ștefan Bejan consideră că autoritățile de la Chișinău au făcut concesii importante în negocierile privind alegerile pentru Adunarea Populară. Bejan susține că argumentele invocate de reprezentanții Comratului pentru respingerea compromisului propus nu sunt justificate și afirmă că dialogul dintre cele două părți și-a atins limitele.

„Dacă astăzi la Comrat ar fi existat 18 deputați care să se gândească la poporul găgăuz acest conflict nu ar fi existat. Chișinăul a cedat foarte mult, acel mijloc de aur în acel document de unică folosință sunt cedări în proporție de 80% a Chișinăului. Practic singurele modificări pe care APG este obligată să le facă e ce ține de denumirea organului electoral și că membrii acelei comisii să treacă un fel de vetting, acel certificat de competență în desfășurarea alegerilor. Desemnarea membrilor în Consiliul Electoral se face după vechea procedură, CEC nu va putea interveni pentru a scoate un candidat sau altul, doar prin instanțe. Argumentele celor de la Comrat sunt niște prostii inventate. Cred că mingea e la Curtea Constituțională, soluția este acolo, nu cred că mai există loc de dialog și la Comrat este astăzi o majoritate în APG care vrea dialog cu Chișinăul, nu joc de culise”, a spus analistul.

Citește și: Un nou conflict politic mocnește între Comrat și Chișinău: Aviz negativ pentru proiectul alegerilor

Criza electorală din Găgăuzia a apărut după ce autoritățile locale au refuzat să aplice prevederile noului Cod electoral al Republicii Moldova, considerate necesare pentru organizarea scrutinului. 

Deși mandatul Adunării Populare a expirat în noiembrie 2025, alegerile nu au fost organizate la termen. Două tentative de stabilire a datei votului – 22 martie și 21 iunie 2026 – au fost anulate prin decizii ale instanțelor de judecată în urma contestărilor reprezentantului Guvernului în regiune.

Ambele tentative urmăreau organizarea scrutinului în baza legislației electorale vechi, care nu prevede elemente de integritate a candidaților, condiție ce favorizează perpetuarea controlului lui Ilan Șor asupra regiunii găgăuze.