Un nou obstacol în procesul de reformare a justiţiei din Republica Moldova. De această dată, în centrul scandalului se află Procuratura Anticorupție care se opune proiectului de lege de delimitare a competențelor acesteia, dar şi a CNA-ului. Conducerea Procuraturii Anticorupție susține că modificările legislative nu vor duce la reducerea numărului de dosare, aşa cum s-a aşteptat. Şi legiuitorii recunosc că este o problemă, dar soluţia propusă acum este cea mai potrivită şi părţile trebuie să ajungă la un compromis.
„Procuratura Anticorupție consideră că adoptarea proiectului, în versiunea aprobată în prima lectură, nu ar asigura realizarea scopului proiectului. De altfel, prin majorarea substanțială a numărului de subiecți și micșorarea valorii prejudiciului, în cazul infracțiunilor date în competența CNA, proiectul de lege adoptat acum ar avea un efect invers decât scopul urmărit, fapt ce ar duce la majorarea substanțială a numărului de cauze penale din gestiunea CNA și a PA”, se arată într-un comunicat al Procuraturii Anticorupție.
îÎn comunicat mai este notat că, în gestiunea procuraturii, sunt peste 1100 de cauze, dintre care 600 se află în faza de urmărire penală, iar 500 - în judecată. Asta, în condiţiile în care instituţia are doar 52 de procurori. Contactată de TVR Moldova pentru a comenta situaţia, Olesea Stamate, şefa Comisiei Juridice din Parlament, spune că proiectul care așteaptă să fie votat a fost elaborat mai bine de jumătate de an, iar actuala formă a fost agreată iniţial de părţi.
OLESEA STAMATE preşedintele Comisiei Juridice din Parlament, deputat PAS: „Nu există o soluție care i-ar acomoda sută la sută pe toţi, le-a palce tuturor. Nu există. PA vrea cât mai puține dosare, acum unde să le transmitem pe toate? Noi am redus prin proiectul respectiv şi modificările care le mai operăm până la lectura 2 am redus semnificativ. Dacă reducem mai mult, aşa cum vrea PA, adică să readucem pragul mai sus de 5000 sau 10 mii de euro cum vrea PA, asta ar însemna că dosarele fie pleacă la poliţie, ceea ce este inacceptabil, MAI nu vrea şi nici nu poate să facă lucru acesta sau rămân la CNA dar sub conducerea procuraturilor teritoriale, care tot nu au capacitatea să facă lucru acesta”.
Documentul prevede ca dosarele de corupție mică să fie investigate de organul de urmărire penală al MAI, cele de corupție sistemică vor ajunge în gestiunea Centrului Național Anticorupție, iar cazurile de corupție la nivel înalt vor fi anchetate de Procuratura Anticorupție.
Mai exact, ar fi infracţiunile săvârșite de președintele țării, deputați, miniștri, judecători, procurori, angajați CNA, conducerea SIS și alţi demnitari. Experții în justiție susțin că trebuie scoase din subordinea Procuraturii Anticorupție anumite sarcini, însă nu este clar dacă actualul proiect propus va avea rezultatul scontat.
ILIE CHIRTOACĂ preşedinte Centrul de Resurse Juridice: „Este foarte important ca Procuratura Anticorupție să fie cea care îşi decide agenda. Adică ea să aibă atribuțiile exclusive atunci când dorește să inițieze un dosar sau nu. Este împărțită această competență, de exemplu. Un ofițer de urmării penală de la CNA este cel care exercită nemijlocit urmărirea penală. Însă toate sunt ghidate de către un procuror anticorupție care trebuie cumva să îi acorde acest suport şi practic să autorizeze anumite măsuri, el este cel care conduce. Dar asta înseamnă că el nu are timp să zic popular pentru dosarele proprii. Şi atunci efortul central al proiectului era să scoți cât mai multe din cabinetul volumului de lucru şi îl dai în altă parte, deja unde să îl dai e o întrebare legitimă”.
Proiectul de lege a fost votat în prima lectură, iar acum se fac amendamente pentru votul final din a doua lectură în plenul Parlamentului.
În anul 2022, din 147 persoane condamnate în cazurile în care acuzarea de stat a fost susținută de Procuratura Anticorupție, doar 12% au fost condamnați la pedeapsă cu închisoare cu executare.
