Republica Moldova rămâne vulnerabilă în fața crizelor energetice, în pofida progreselor din ultimii ani, iar sprijinul României a fost esențial în momentele critice, susține ministrul Energiei, Dorin Junghietu, într-un interviu acordat portalului de știri PressOne din România. Declarațiile vin în contextul noii stări de urgență din martie 2026 provocată de atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, afirmă că Republica Moldova a fost expusă constant riscurilor energetice în contextul războiului din Ucraina și al dependenței de infrastructuri externe, iar crizele recente au scos în evidență vulnerabilitățile sistemului. „Inclusiv infrastructura energetică a țării aflată pe teritoriul Ucrainei a devenit țintă în urma atacurilor aeriene din martie 2026, ceea ce a generat o nouă situație de urgență”, a psus Junghietu.
Oficialul a subliniat că, în pofida acestor provocări, autoritățile au reușit să gestioneze situațiile critice prin planuri de contingență și prin diversificarea surselor de aprovizionare. „Un exemplu este black-outul parțial din 31 ianuarie 2026, când alimentarea cu energie electrică a fost restabilită în mai puțin de șase ore.”
Junghietu a evidențiat rolul crucial al României în depășirea crizelor energetice, menționând că aceasta a fost principalul partener care a sprijinit Republica Moldova în momentele dificile.
„România a fost alături de Republica Moldova în toate situațiile de criză energetică”, a declarat ministrul, respingând ideea că țara ar fi trecut de la o dependență la alta.
În același timp, ministrul a explicat că Republica Moldova rămâne dependentă de importuri de gaze și produse petroliere, întrucât nu dispune de resurse proprii semnificative. În acest context, strategia autorităților vizează dezvoltarea surselor regenerabile și extinderea interconexiunilor cu România, pentru a crește securitatea energetică.
„Producția locală de energie din surse regenerabile a început deja să contribuie semnificativ la consum, ajungând la circa 40–50% în anumite perioade. Totuși, lipsa capacităților de stocare și infrastructura învechită rămân provocări majore”, spune Junghietu.
Ministrul a mai declarat că riscul ca România să nu poată livra energie către Republica Moldova este redus. Acesta a subliniat că este în derulare licitația pentru proiectul Bălți–Suceava, aflată aproape de finalizare. Proiectul urmează să fie demarat în prima jumătate a acestui an, cu toate etapele de implementare.
„Al doilea lucru ar fi diversificarea contractelor de aprovizionare. Moldova, prin intermediul companiilor energetice, are acces la un portofoliu mult mai larg de furnizare a energiei electrice. Deci, noi nu importăm doar din România. Da, este foarte important de menționat că, pe parcursul anului trecut, în perioada primăverii și verii, noi am importat energie electrică inclusiv din Ucraina”, a menționat Junghietu.
Potrivit lui, autoritățile mizează pe liberalizarea pieței și pe creșterea capacităților de producție locală. „Strategia energetică a țării prevede că până în 2050 aproximativ 85% din energia electrică a țării ar putea fi produsă local din surse regenerabile.”
● Citește și: Record în energie verde: R. Moldova depășește 1 GW capacitate instalată. Ce înseamnă acest lucru?
Pe 24 martie, a fost instituită stare de urgență în Republica Moldova în sectorul energetic pentru 60 de zile. Decizia a venit după ce linia electrică Isaccea–Vulcănești a fost din nou deconectată în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice din sudul Ucrainei.
Pe 28 martie, Ucraina a reparat linia Isaccea – Vulcănești, care fusese distrusă pe 23 martie de atacurile cu drone rusești. Aceasta este principala rută de import de energie pentru Republica Moldova. Avariile au fost provocate de atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii energetice din regiunea de sud a Ucrainei.
