Politicienii şi funcționarii statului dau cel mai des jurnaliștii în judecată. Procesele sunt și trei ori mai lungi față de durata medie a cauzelor civile. Centrul de Resurse Juridice din Moldova a făcut un studiu pentru a analiza hotărârile judecătoreşti irevocabile care au vizat libertatea de exprimare a mass-media.
Autorii studiului au analizat 37 de cazuri în perioada 1 ianuarie 2019- 31 decembrie 2023. Dintre acestea, 21 de acţiuni in instanță au fost înaintate de către politicieni, demnitari de stat sau angajaţi ai sistemului de justiţie. Restul de 16 au fost deschise de avocaţi, oameni de afaceri, scriitori, profesori universitari.
CAZURI ÎNREGISTRATE ÎN INSTANȚĂ
- Total 37 cazuri;
- 21 de cazuri - înaintate de politicieni, demnitari de stat, angajaţi ai sistemului de justiţie;
- 16 cazuri - înaintate de avocaţi, oameni de afaceri, scriitori, profesori.
18 procese au fost deschise împotriva portalurilor online de ştiri. Acestea sunt urmate de posturile TV, cu 14 cauze, publicaţiile scrise cu 4 cauze şi un caz împotriva unui blogger.
TIPUL DE MASS-MEDIEI IMPLICATĂ
- Portaluri online de ştiri - 18 cauze;
- Posturi TV - 14 cauze;
- Publicaţii periodice scrise - 4 cauze;
- Blogger - 1 caz.
ANDREI NASU, consilier juridic, CRJM: „Atât legislaţia naţională cât şi cea europeană prevede expres că persoanele publice trebuie să manifeste un grad mai înalt de toleranţă faţă de critica adusă de mass media. Cauzele care vizează libertate de exprimare a mass media au fost examinate în mediu de 3,2 ani. Această durată este de trei ori mai mare decât durata medie de examinare a tuturor cauzelor civile în ansamblu.”
În 19 cazuri s-au cerut prejudicii morale de la jurnaliști. Sumele solicitate au fost intre zeci până la sute de mii de lei. Media a fost de peste 96 de mii de lei.
VICTORIA MEREUŢĂ, consilier juridic, CRJM: „Am analizat şi cauzele noastre din perspectiva fenomenului SLAPP adică acţiuni abuzive intentate împotriva jurnaliştilor cu scopul de a intimida, a demotiva sau de a crea perturbări în activitatea organizaţiilor de media. Au fost persoane care au înaintat acţiuni în judecată peste trei ani de la difuzarea informaţiilor ceea ce nu este posibil conform legislaţiei.”
Realizatorii studiului au făcut şi câteva recomandări.
ANDREI NASU, consilier juridic, CRJM: „Modificarea şi completarea legii cu privire la libertatea de exprimare în sensul stabilirii unui instrument ca să fie posibil de examinat şi constatat caracterul SLAPP a acţiunii în mod accelerat. Instituţiile de stat responsabile să acumuleze informaţii concrete despre toate cauzele de judecată care vizează libertatea de exprimare a mass mediei.”
La 11 aprilie 2024, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat Directiva privind protecţia împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor juridice abuzive împotriva persoanelor implicate în acţiuni de mobilizare publică pentru a combate fenomenul SLAPP.
