Președintele interimar ar urma să-și exercite mandatul până la numirea unui nou președinte, după alegerile din luna mai.

Potrivit Constituției, președintele interimar are aceleași atribuții cu președintele ales, cu câteva excepții: nu poate dizolva Parlamentul, nu se poate adresa Parlamentului cu diverse declarații și nu poate convoca referendum, relatează TVR Info.

Conform articolului 98 din Constituție:

„(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.

(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.”

Potrivit articolului 88 din Constituție, „Președintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii” – deci președintele interimar nu are aceste atribuții.

Iar potrivit art. 90 din Constituție, „Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional” – o altă atrobuție pe care președintele interimar nu o poate îndeplini.

Ilie Bolojan, președinte al Senatului și al PNL, care ar urma să devină președinte interimar, este vizat el însuși de o cerere de revocare din funcție, din partea Partidului Oamenilor Tineri, la fel ca și președintele Camerei Deputaților.

România a mai avut un președinte interimar în perioada post comunistă. La 10 iulie 2012, Crin Antonescu devenea președintele interimar al României, după suspendarea de către Parlament a președintelui Traian Băsescu.

El prelua interimatul la șefia statului în calitate de președinte al Senatului, funcție pe care o deținea de numai o săptămână, după ce majoritatea USL din Parlament îi înlăturase de la șefia Camerelor pe democrat-liberalii Vasile Blaga și Roberta Anastase.