Lipsa progreselor în domeniul finanțelor publice și al guvernanței au împiedicat, în două rânduri, revizuirea acordului cu FMI, motiv pentru care ultima tranșă de finanțare, 170 de milioane de dolari, nu a mai ajuns la Chișinău. Autoritățile discută acum posibilitatea unui nou program cu instituţia financiară internaţională.

După o perioadă marcată de războiul din Ucraina, crize energetice și presiuni bugetare, economia Republicii Moldova începe să dea semne de revenire. Fondul Monetar Internațional estimează, pentru 2025, o creștere economică de 2,7%, susținută de consum și investiții, însă avertizează că redresarea rămâne fragilă. În acest context, FMI confirmă că ultima tranșă de finanțare pentru Republica Moldova nu a mai fost debursată, din cauza progreselor insuficiente în domeniul guvernanței și reformelor asumate.

ALINA IANCU, șefa misiunii Fondului Monetar Internațional: Finanţele publice în care condiţionalităţile au fost parţial implementate. Aici e vorba de cheltuielile bugetare pentru 2025. De asemenea, anumite reforme de administrare publică şi reforme fiscale, care au fost parte din aceste condiţionalităţi. Asta este prima parte. A doua parte reprezintă guvernanţa. Aici avem în vedere fortificarea instituţiilor publice. În acest sens era vorba despre lupta cu corupţia la nivel înalt înalt.

Fondul Monetar Internaţional avertizează că eliminarea facilităților fiscale ineficiente sunt importante pentru imaginea externă a Republicii Moldova.

ALINA IANCU, șefa misiunii Fondului Monetar Internațional: Veniturile fiscale în R. Moldova sunt într-adevăr scăzute. Sistemul fiscal este complex şi distorsionat. Şi, într-adevăr, în ceea ce priveşte progresul în acest domeniu, îl vedem printr-o simplificare a sistemului fiscal şi reducerea distorsiunilor din sistem. În special în ceea ce priveşte TVA-ul, dar, de asemenea, sunt şi alte impozite care merită atenţie.

Pentru ca revenirea economică să nu rămână doar una de moment, ci să se transforme într-o creștere durabilă, investițiile trebuie direcționate strategic. Potrivit Fondului, există două domenii-cheie fără de care dezvoltarea economică sustenabilă a ţării nu este posibilă:  infrastructura energetică şi cea de transport. Potrivit unor experți, nu e suficient să se investească generic în infrastructură, ci trebuie clarificat ce fel de creştere economică este urmărită şi care va deveni "cartea de vizită" a economiei pe termen lung.

VIOREL GÂRBU, expert economic: Infrastructură şi totul e OK. Să investeşti în drumuri, să investeşti în utilităţi. Şi atunci ne putem aştepta la o creştere economică. Depinde cum vedem noi această creştere economică. Dacă vrem o creștere în plan industrial. Dacă vrem să dezvoltăm sectorul industrial, dacă acest lucru nu e prea târziu deja. Dacă se vrea industrie, trebuie să se investească în capacităţi de generare a curentului electric. Deci energie electrică ieftină. Dacă se vrea ca dezvoltarea să meargă de segmentul serviciilor, cred că noi avem nevoie de investiţii necorporale. Deci investiţii în sistemul informaţional ş.a.m.d.

În pofida faptului că actualul program cu FMI nu a fost dus până la capăt, dialogul dintre autoritățile de la Chișinău și Fondul Monetar Internațional continuă. Reprezentanții institu'iei confirmă că Guvernul și-a exprimat intenția de a iniția negocieri pentru un nou acord de finanțare, adaptat priorităților actuale ale Republicii Moldova și provocărilor economice din perioada următoare. 

Anterior, ministrul Economiei, Andrian Gavriliţă, a precizat că, deși ultima tranşă FMI nu a fost debursată, bugetul ar fi beneficiat de alte finanțări suficiente.