De aproape două săptămâni zona de nord a Republicii Moldova se confruntă cu o criză de apă potabilă după ce în Nistru s-au scurs reziduuri petroliere în urma bombardamentelor Federaţiei Ruse asupra hidrocentralei ucrainene din Novodnestrovsk. Autorităţile au instalat filtre și baraje pe râu, în încercarea de a limita poluarea şi de a curăţa apa. Specialiști de la Ministerul Mediului, "Apele Moldovei", militari ai Armatei Naționale și zeci de specialiști din străinătate s-au mobilizat într-o amplă operaţiune de depoluare.
De pe 16 martie, a fost instituită stare de alertă de mediu în bazinul Nistrului, pentru 15 zile. Mai multe localități din nordul ţării, care se alimentau din râu, au rămas fără apă potabilă. Unele dintre ele, au acum apă la robinet, dar nu poate fi folosită, deocamdată pentru băut sau pentru gătit. Locuitorii din municipiul Bălţi nu au avut apă potabilă o săptămână. În mai multe zone a oraşului au fost instalate cisterne şi butoaie cu apă, iar oamenii au stat minute în şir în rând.
Găleţile şi vasele din plastic au fost la mare căutare în aceste zile. Oamenii le-au cumpărat pentru a-şi face rezerve de apă.
Zilele fără apă la robinet au fost o adevărată luptă pentru supravieţuire. Cele mai mari probleme le-au avut persoanele cu nevoi speciale sau ţintuite la pat. Unii au apelat la vecini sau rude, alţii au îndurat setea, în lipsa unor alternative. Este şi cazul Svetlanei, din oraşul Bălţi, care are 58 de ani și suferă de paralizie cerebrală. Se deplasează cu greu prin casă şi viaţa fără apă este un alt chin.
SVETLANA, localnică, Bălţi: Este foarte greu să supraviețuiești, dar încerc. Ai nevoie de apă pentru a trage apa la toaletă, este foarte dificil să speli vasele fără apă, iar gătitul este, de asemenea, dificil. Abia mai gătesc pentru că nu e apă.
În municipiul Bălţi sunt înregistrate aproape şase mii de persoane cu dizabilităţi. De cele mai multe ori, în situații dificile, vecinii, prietenii și asistenții sociali vin în ajutorul lor.
SVETLANA FEODOROVA asistent social: În această situație, noi, asistenții sociali, pe lângă achiziționarea de provizii, a trebuit să aducem și apă beneficiarilor noștri. Sunt femei, beneficiarele mele, care primesc apă de la vecini, chiar și tinerii care s-au mutat recent în această clădire o aduc și persoanelor în vârstă. Cumva ne-am unit.
Şi locuitorii oraşului Soroca au fost nevoiţi să care apă de la fântânile din apropiere şi de la izvoare, după ce au rămas câteva zile fără apă. Cel mai greu le-a fost bătrânilor şi familiilor cu copii mici.
Afectate de lipsa apei şi instituţiile de învăţământ, da şi spitalele.
ANATOLIE IAVORSCHI, director, liceul I. Creangă, Soroca: Fără de apă noi nu vom putea activa, sterilizarea nu va putea să lucreze, bucătăria, spălătoria. Acestea sunt nişte puncte strategice fără de care o instituţie medicală nu activează. Continuă să lucreze sălile de operaţie, laboratoarele, ne străduim să facem faţă.
Situaţia de urgenţă a forţat autorităţile să caute alternative sigure pentru alimentarea populației cu apă. Primul lucru la care s-au gândit specialiştii a fost reactivarea puţurilor din satul Egoreni. Din cele zece, care nu au mai funcţionat mai mult de 20 de ani, şapte au fost reparate, dar nu au fost încă folosite pentru că se aşteaptă rezultatele analizelor chimice şi bacteriologice la apă.
IGOR FOCȘA, director tehnic, regia Apă-Canal Soroca: Până nu o să avem cinci sonde cu analiza să corespundă cerinţelor, noi nu ne putem apuca de lucru, cu o sondă e capacitate de volum mic. Dacă ne dau acordul ca să pompăm apa în spre oraş, noi pompăm apa, totul depinde de guvernanţi.
Am mers şi în satul Coşniţa de pe malul râului Nistru, din raionul Dubăsari. Oamenii spun că se alimentează cu apă din fântâni sau de puţurile din zonă.
Îngrijorări au fost şi printre locuitorii din Chişinău, dar unda de poluare nu a ajuns până în capitala ţării. La staţia de pompare a apei de la Vadul-lui-Vodă, zilnic, sunt captaţi aproximativ 180 de mii de metri cubi de apă pe zi. 26 de mii de metri cubi sunt trataţi zilnic la această staţie, apoi livraţi locuitorilor municipiului. Specialiştii de la Apă-Canal monitorizează permanent calitatea apei. Cu sprijinul specialiştilor din România, şi aici au fost instalate baraje de filtrare a apei.
DIANA TACU, director interimar, Apă-Canal Chişinău: Noi suntem acei operatori care asigură apă aproape pentru un milion de locuitori, aproape jumatate de ţară, respectiv, în funcţie de situaţie, suntem obligaţi, în afară de a livra apa, să fim şi precauţi. În orice situaţie, precauţia salvează situaţia omului.
Între timp, autorităţile au anunţat aproape zilnic că au fost instalate noi baraje de filtrare a apei şi s-au aplicat material absorbant ecologic pentru neutralizare poluanților. România a intervenit prompt cu un sprijin masiv pentru ca Republica Moldova să gestioneze criza ecologică de pe Nistru. Bucureştiul a trimis mai multe loturi de asistenţă, care au inclus peste patru tone de material absorbant, baraje flotante și rulouri speciale pentru izolarea hidrocarburilor. În paralel, echipe de experți din România au oferit ajutor.
MARIAN MUNTEANU expert, Apele Române, Prut-Bârlad: Acest baraj absorbant este format din pânză hesiană din doi cilindri absorbante, prin care intervenim și cu poliseren extrudat, cu funie pentru rezistența apei, să nu distrugă acest baraj absorbant. Acest va fi montat perpendicular pe cursul râului Nistru, prin care este legat pe malul stâng și malul drept.
Şi Uniunea Europeană a extins sprijinul pentru Republica Moldova după poluarea Nistrului, iar Luxemburgul a trimis două generatoare electrice de mare capacitate.
EVA HRNCIROVA, purtător de cuvânt, Comisia Europeană: Autorităţile din Luxemburg au oferit generatoare, care au fost acceptate de Republica Moldova. Acestea vor fi livrate rapid.
La aproape o săptămână de la declanşarea crizei ecologice şi odată cu odată ce Guvernul a instituit stare de urgenţă de mediu pe Nistru asociaţia Promo-LEX a depus, la Procuratura Generală a Republicii Moldova, un denunț penal privind poluarea Nistrului în urma unui atacul rusesc asupra hidrocentralei din Ucraina şi a venit cu o serie de solicitări. La scurt timp, Procuratura Generală a Republicii Moldova s-a autosesizat oficial și a înregistrat un proces penal. Procurorii urmează să cerceteze sub toate aspectele circumstanțele care au dus la poluarea fluviului, inclusiv cauzele, amploarea prejudiciului ecologic și eventualele consecințe asupra sănătății populației și ecosistemului acvatic. Ambasadorul agreat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, a fost convocat marţi la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest în legătură cu atacul asupra hidrocentralei "Novodnestrovsk" din Ucraina, care a generat criza ecologică în Republica Moldova. Ambasadorul rus a primit o sticlă cu apă din Nistru, contaminată în urma poluării cu petrol. El nu a făcut declaraţii.
OLEG OZEROV, ambasadorul agreat al Federației Ruse: Nu comentăm. Pentru comentarii adresați-vă la Minister (n.r. MAE). Nu am dorința să comentez.
Ulterior, Ambasada Rusiei în R. Moldova a venit cu un mesaj pe reţelele sociale şi a respins acuzațiile privind implicarea Moscovei în incidentul ecologic de pe râul Nistru, pe care le-a calificat drept "pripite și nefondate". Experții politici susțin că doar o notă de protest nu e suficientă în acest caz.
ANDREI CURĂRARU, expert, WatchDog: Convocarea lui trebuie să fie urmată de o procedură mai extinsă de evaluare a prejudiciului și acțiuni în instanțele internaționale, în legătură cu sancțiuni eventuale pentru Federația Rusă. Acest caz trebuie documentat și să nu rămânem la niște gesturi care au putere mediatică dar nu în mod obligatoriu vor avea consecințe juridice.
Şi Marta Kos, comisarul european pentru Extindere, a condamnat atacul Rusiei asupra hidrocentralei de la Novodnistrovsk din Ucraina care a poluat râul Nistru. Ea a precizat, cităm : "Este un semn că războiul Rusiei nu se oprește la granițele Ucrainei." Şi președinta Maia Sandu a acuzat Rusia de contaminarea râului Nistru cu petrol. Ea a scris pe platforma X că atacurile masive pun în pericol aprovizionarea cu apă a ţării. Poluarea Nistrului a fost, vineri, în prim-plan şi la şedinţa Parlamentului. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a fost audiat si a raportat cum s-a intervenit în această perioadă dificilă. În plen s-a votat şi o declaraţie de condamnare a agresiunii Federaţiei Ruse asupra hidrocentralei ucrainene, locul din care s-a declanșat poluarea.
GHEORGHE HAJDER ministrul Mediului: Eu o să spun lucrurilor pe nume. Vinovatul exclusiv pentru această poluare masivă este Federaţia Rusă. - Vreau să mulţumesc celor 850 de persoane de persoane care în ultima perioadă au văzut mai des Nistrul decât pe cei dragi. Le suntem recunoscători şi colegilor din România care în tot acest timp au fost şi sunt alături de noi.
Poluanţii din Nistru au produse petroliere şi derivaţi ai petrolului, au spus specialiştii.
NICU BELITEI director, Agenţia de Mediu: În toate probele sunt patru conţinuţi chimici: benzenul, toloenul, etil-benzenul şi xelenul. Toţi patru sunt derivate a produselor petroliere uşoare, benzina sau motorina.
Parlamentul_RM: Am trimis probe şi în România pentru a vedea o expertiză alternativă. Deja avem un rezultat de la un laborator din România care a confirmat că probele sunt similare.
La şedinţa parlamentului, ministrul Mediului a mai anunţat că specialiştii vor face un studiu privind impactul acestor poluanţi asupra mediului. Totodată, vor fi actualizate protocoalele şi regulamentele privind felul în care se acţionează în astfel de situaţii, dar şi o inventarierea infrastructurii necesare. Incidentul a acos la iveală vulnerabilitatea R. Moldova în aprovizionarea cu apă potabilă şi lipsa surselor alternative. Experţii în ştiinţe ale mediului susţin că Nistrul va avea nevoie timp pentru a se curăţa.
VALERIU CAZAC, expert de mediu: Deja în partea superioară a Nistrului, dacă s-au oprit acele scurgeri, el sigur de la sine se purifică. Vine apa curată din amonte.
VALENTINA JAMBA, preşedinte, A. O. Eco-Sor: Ceea ce pluteşte deasupra asta oricum s-a curăţat. Trebuie râului să i se dea cât mai multă apă ca el să se autocurăţe. Ceea ce este în interior, în apă ce a nimerit şi cel mai nimerit şi cel mai straşnic ce a nimerit în nămolurile Nistrului, va fi de lungă durată. Foarte de lungă durată şi poate să aibă o consecinţă pe care noi puţin ce o putem închipui.
Ministrul Mediului precizat că şi acum se mai înregistrează scurgeri de hidrocarburi în apa râului, dar în cantități mult mai mici.
GHEORGHE HAJDER, ministrul Mediului: Se înregistrează în continuare anumite scurgeri în volume mai mici dar totuşi ele există şi atâta timp cât vom constata aceste scurgeri guvernul va întreprinde toate măsurile necesare ca să diminueze impactul asupra râului şi a oamenilor care s eaprovizionează din Nistru. Daunele de mediu urmează a fi calculate pentru că în acest moment încă sunt efecte negative.
Peste 300 de mii de locuitori din patru raioane din R. Moldova au rămas, în această perioadă, fără apă potabilă în catastrofei ecologice de pe Nistru.
