Drumeții se opresc pe o creastă pentru a căuta cadrul perfect pentru un selfie. Fundalul ideal pentru o fotografie demnă de Instagram pot fi fie vârfurile pudrate cu zăpadă, fie pajiștile alpine presărate cu margarete sălbatice și clopoței, se arată într-un articol amplu al National Geographic despre Munții Carpați.
Între timp, mai jos, biserici tradiționale din lemn străpung ceața dimineții, turlele lor ridicându-se deasupra satelor rustice. Iar în depărtare, se aud clinchetele clopoțeilor agățați de gâtul oilor care pasc liniștite. Însă acesta nu este Oberlandul Bernese din Elveția — este priveliștea de pe Via Transilvanica, ambițiosul traseu de drumeții de 1.400 km din România, care străbate unele dintre cele mai puțin cunoscute zone montane ale Europei.
Mai mult decât legenda lui Dracula
În timp ce Alpii Elvețieni sunt de mult timp destinația de referință pentru escapade montane europene, Alpii Transilvăneni din România (Carpații Meridionali – n.red.) oferă peisaje la fel de spectaculoase, la un preț mult mai mic. Transilvania, al cărei nume latin înseamnă „țara de dincolo de pădure”, a fost timp de secole un punct de întâlnire al civilizațiilor. Influențele romane, otomane, maghiare și săsești sunt vizibile de la arhitectură până la gastronomie.
Desigur, Transilvania este cunoscută ca patria lui Dracula, însă toată această atenție acordată personajului iconic creat de Bram Stoker umbrește patrimoniul remarcabil și frumusețea naturală a regiunii. Alpii Transilvăneni, parte a lanțului muntos Carpați, reprezintă unele dintre ultimele locuri sălbatice de pe continent și adăpostesc cele mai mari populații de carnivore mari din Europa — aproximativ 6.400 de urși bruni și peste 2.000 de lupi, alături de cerbi, râși și recent reintrodușii zimbri europeni, notează TVR Info.
Via Transilvanica traversează România de la nord la sud, trecând prin vârfuri sălbatice și 12 situri înscrise în patrimoniul mondial UNESCO. Traseul este una dintre cele mai bune modalități de a explora minunile naturale și culturale ale regiunii, cum ar fi orașe tradiționale precum Sighișoara. Vizitatorii pot admira pajiști pline de flori sălbatice — o adevărată tapiserie de culoare, importantă pentru producția tradițională de miere și esențială pentru polenizatori amenințați.
Proiect ambițios
Alpii Transilvăneni se află în centrul unuia dintre cele mai ambițioase proiecte de însălbăticire din Europa. Organizația Rewilding Europe lucrează pentru a restaura procesele naturale și a reconstrui coridoarele faunistice în partea sudică a lanțului muntos, reintroducând specii dispărute și sprijinind comunitățile locale să beneficieze de turismul bazat pe natură.
În 2014, filiala locală — Rewilding România — a reintrodus 10 zimbri în Munții Țarcu. ONG-ul organizează tururi în pădure pentru a observa cele 200 de animale în habitatul lor natural, alături de capre negre, urși și păsări. Dar zimbrul rămâne specia-cheie.
„Sunt niște arhitecți extraordinari ai peisajului”, spune Sebastian Ursuța, responsabil de comunicare la Rewilding România. „Pajiștile pădurii rămân deschise datorită felului în care se hrănesc. Blana lor oferă material de cuibărit pentru păsări, iar urmele lor adânci, umplute de ploi, creează bălți în care pot migra broaștele”.
Alte zone sălbatice includ Parcul Național Piatra Craiului, cunoscut pentru crestele sale din calcar alb și pădurile virgine. Cinefilii îl pot recunoaște din filmul Cold Mountain, dar adevăratele vedete sunt biodiversitatea sa remarcabilă și rețeaua de trasee. Vizitatorii pot merge prin unele dintre ultimele păduri seculare ale Europei, în căutarea faunei impresionante.
Destinație de schi accesibilă și bogată în atracții culturale
Pentru iubitorii sporturilor de iarnă care nu vor să plătească prețurile din Elveția, iarna transformă Piatra Craiului într-o destinație de schi accesibilă. Pârtiile nu sunt la fel de vaste, dar oferă condiții excelente și ospitalitate autentică, la prețuri care îi fac pe schiorii din vestul Europei să clipească de două ori. În timp ce un skipass de o zi în plin sezon la faimosul resort Zermatt din Elveția costă în jur de 102 franci elvețieni, la stațiunea Poiana Brașov din România biletul de o zi costă aproximativ 46 de lei. România folosește leul românesc, nu euro.
Dincolo de minunile naturale, patrimoniul cultural al regiunii este la fel de captivant. Transfăgărășanul, un traseu sinuos de 90 km prin Munții Făgăraș, ajunge la altitudini de peste 2.400 m și oferă unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din Europa. Orașele istorice Sibiu și Brașov sunt puncte excelente de pornire.
Excursii imersive în două orașe istorice
Sibiu
Cu o populație de peste 154.000 de locuitori, Sibiu are un caracter medieval pronunțat. Orașul vechi este împărțit între orașul de sus, aflat pe o terasă, și orașul de jos, de-a lungul râului Cibin — o dispunere ce amintește de Berna, Elveția. Cele două părți sunt legate prin alei înguste și pietruite, precum Scara Aurarilor.
Fondat de coloniști sași în secolul al XII-lea, centrul istoric păstrează urme ale trecutului său: ziduri din cărămidă roșie construite în secolele XV–XVI pentru a respinge atacurile otomane, motiv pentru care orașul era numit „Orașul Roșu”. Trei turnuri originale stau mărturie măiestriei medievale. Printre atracții culturale se numără Muzeul Brukenthal, în stil baroc austriac, și arhitectura religioasă diversă (luterană, ortodoxă, catolică).
Brașov
Brașovul a devenit una dintre cele șapte cetăți medievale ale Transilvaniei, fiind fondat de Cavalerii Teutoni în 1211. Orașul și-a câștigat numele german Kronstadt („Orașul Coroanei”) datorită negustorilor germani bogați care prosperau la intersecția rutelor comerciale dintre Imperiul Otoman și Europa de Vest. Astăzi, orașul are 277.945 de locuitori și este ușor de explorat pe jos, având fortificații și turnuri care amintesc de Lucerna.
Vizitatorii pot străbate Strada Sforii, una dintre cele mai înguste alei din Europa, unde legenda spune că cei care se sărută aici nu se vor despărți niciodată. Impunătoarea Biserică Neagră, numită astfel după incendiul din 1689, adăpostește cea mai mare orgă din Europa de Est. De pe terasa de pe Muntele Tâmpa, literele uriașe „Brașov” pot fi zărite de la kilometri depărtare, precum celebrul semn Hollywood.
Alpii Transilvăneni poate nu au recunoașterea internațională a celor elvețieni, dar tocmai asta îi face speciali. Aici, printre munți mai puțin umblați, vizitatorii descoperă nu doar peisaje alpine impresionante, ci și un colț de Românie unde tradițiile încă dăinuie. Este un loc în care timpul curge mai lent, perfect pentru călătorii dornici să descopere o Europă autentică, sălbatică și plină de farmec.
Ce să mănânci
Bucătăria românească oferă alternative delicioase la specialitățile elvețiene pentru cei care vor să guste autentic. Cașul, o brânză proaspătă din lapte de oaie, se găsește în piețele țărănești.
În loc de Emmental sau Gruyère, Transilvania oferă brânza de burduf — maturată în scoarță de brad. Elvețienii preferă rösti (cartofi prăjiți), dar românii adoră mămăliga.
Carpații sunt renumiți și pentru producția de miere, cu soiuri artizanale care rivalizează cu cele elvețiene, dar cu profiluri florale unice datorită biodiversității locale remarcabile.
