Fostul fermier a trăit mai mult decât orice alt președinte american din istorie și și-a sărbătorit cea de-a 100-a aniversare în octombrie.

Centrul Carter, care militează pentru democrație și drepturile omului în întreaga lume, a declarat că a murit duminică după-amiază în Plains, Georgia, orașul său natal, relatează TVR Info.

Democratul a fost președinte din 1977 până în 1981, o perioadă marcată de crize economice și diplomatice.

După ce a părăsit Casa Albă cu o cotă de popularitate scăzută, reputația sa a fost restabilită prin activitatea umanitară care i-a adus Premiul Nobel pentru Pace.

Fost cultivator de arahide şi guvernator al statului Georgia, Jimmy Carter a fost ales preşedinte în anul 1976, în ”siajul” războiului din Vietnam şi al scandalului Watergate, un dosar de spionaj politic care l-a costat funcţia pe preşedintele republican Richard Nixon.

Artizan al Acordurilor de la Camp David care au condus, în 1979, la semnarea tratatului de pace israeliano-egiptean, Jimmy Carter ocupă un loc aparte în peisajul politic american, umbrit de criza ostaticilor americani în Iran din 1979-1980.

Carter a deţinut un singur mandat, republicanul Ronald Reagan învingându-l în scrutinul prezidenţial din 1980.

După plecarea sa de la Casa Albă, Jimmy Carter a creat în 1982 o fundaţie pentru promovarea dezvoltării, sănătăţii şi soluţionării conflictelor din întreaga lume. În 2002, el a primit premiul Nobel pentru pace, în special pentru ”eforturile neobosite consacrate găsirii de soluţii paşnice la conflicte internaţionale”.

Din cauza problemelor de sănătate, el s-a retras în ultimii ani din viaţa publică şi nu a avut decât rare apariţii, cum a fost la finalul lui 2023 cu ocazia omagiului naţional adus soţiei sale Rosalynn, decedată la vârsta de 96 de ani. Cei doi au fost căsătoriți 77 de ani.

Preşedintele american aflat la sfârşit de mandat, Joe Biden, a decretat o zi de doliu naţional pe 9 ianuarie în onoarea democratului, salutat de numeroşi lideri străini pentru angajamentul său în favoarea păcii şi drepturilor omului chiar şi dincolo de singurul său mandat prezidenţial (1977-1981).

Biden a anunţat organizarea de funeralii naţionale în capitala federală Washington, fără a preciza data lor, pentru cel care a fost arhitectul acordurilor de la Camp David care au dus la primul tratat de pace între Israel şi o ţară arabă, Egiptul, dar a cărui moştenire a fost umbrită de criza ostaticilor din Iran.

Miliardarul republican Donald Trump, care va reveni la Casa Albă pe 20 ianuarie, şi-a exprimat „cel mai mare respect” pentru Jimmy Carter, care „a lucrat din greu pentru ca America să fie mai bună”.

El a fost „un om remarcabil”, potrivit democratului Barack Obama, şi „a muncit neîncetat pentru o lume mai bună şi mai justă”, a întărit democratul Bill Clinton.

Ceea ce Jimmy Carter a realizat „va inspira generaţii de americani”, a salutat republicanul George W.Bush.

Jimmy Carter l-a lăudat pe Nicolae Ceaușescu în aprilie 1978

În aprilie 1978, Jimmy Carter s-a întâlnit cu dictatorul român Nicolae Ceaușescu, pe care l-a și lăudat în cadrul unei conferințe de presă.

La câteva luni după vizita lui Ceaușescu în SUA, respectiv pe 2 iunie 1978, preşedintele Jimmy Carter a trimis o scrisoare Congresului pentru reînnoirea anuală a clauzei naţiunii celei mai favorizate acordate României. Congresul a aprobat prelungirea pe trei ani a acordului comercial şi a reînnoit clauza acordată României pentru încă 12 luni. De asemenea, imediat după întoarcerea în ţară, Ceauşescu a acordat paşapoarte şi vize de ieşire pentru 47 persoane.