Ucraina dispune de surplusuri de gaze naturale și este pregătită să reia exporturile, inclusiv către Republica Moldova, a declarat ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Paun Rohovei, în platoul emisiunii Punctul pe Azi de la TVR Moldova marți seară. Potrivit diplomatului, cele două state au toate condițiile necesare pentru a coopera în domeniul energetic, în contextul în care Chișinăul analizează posibilitatea de a importa gaze din țara vecină.
„Am deblocat exportul și cu siguranță acest export se va realiza în practică. Bine, aici e vorba de niște relații comerciale”, a afirmat ambasadorul, subliniind că Ucraina a sprijinit Republica Moldova în timpul crizelor energetice anterioare.
Paun Rohovei a menționat că cele două state sunt interconectate cu sistemele energetice europene și trebuie să își ofere sprijin reciproc atunci când este necesar.
„Există toate condițiile necesare pentru a avea și un dialog, dar și o cooperare în acest domeniu. Suntem niște țări din aceeași regiune. Suntem interconectați cu sistemele europene și trebuie să facem totul posibil să ne susținem unul pe altul”, a declarat diplomatul.
Ambasadorul a respins, totodată, ideea că apropierea de Rusia ar reprezenta singura soluție pentru asigurarea securității energetice a Republicii Moldova.
„Rusia nu e singura sursă de alimentare cu gaze sau cu alte resurse energetice. Există foarte multe resurse alternative care trebuie să le valorificăm. E în putința noastră să o facem și cu siguranță vom face”, a afirmat Paun Rohovei.
Declarațiile vin după ce premierul Vasile Tofan a anunțat recent, potrivit Moldova 1, că intenționează să discute la Kiev despre posibilitatea importului de gaze naturale din Ucraina, după ridicarea restricțiilor la export. Data vizitei nu a fost stabilită.
Potrivit premierului, Ucraina ar dispune de aproximativ 500 de milioane de metri cubi de gaze disponibile pentru export, un volum apropiat de necesarul anual al pieței reglementate din Republica Moldova.
Tofan a precizat că gazele ar urma să fie comercializate la prețurile pieței, însă un eventual contract pe termen mediu, de trei până la cinci ani, ar putea permite negocierea unor condiții mai avantajoase.
Premierul a recunoscut, de asemenea, că Guvernul și Energocom ar fi trebuit să depună mai multe eforturi pentru negocierea din timp a unor contracte pe termen lung, care să reducă dependența de achizițiile de pe piața spot și să ofere mai multă predictibilitate în privința prețurilor.