Instanța a admis apelul acuzatorului de stat în cazul fostului judecător Mihail Moraru, care fusese achitat de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, în aprilie 2024. Totodată, instanța a respins apelul depus de cel de-al doilea fost judecător Sergiu Lebediuc și a menținut sentința de condamnare pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, în februarie 2021.

Curtea a constatat că ambii magistrați au pronunțat cu bună-știință hotărâri contrare legii, însă nu le-a aplicat pedepse penale, invocând prescripția răspunderii penale.

Potrivit materialelor cauzei, în cazul judecătorului condamnat de prima instanță, Sergiu Lebediuc, în august 2011, la Judecătoria Comrat a fost înregistrată o cerere depusă de o companie din Marea Britanie privind încasarea a 300 de milioane de dolari de la mai mulți debitori. La acel moment, judecătorul, care deținea și funcția de vicepreședinte al instanței, și-a repartizat cererea prin rezoluție, cu o zi înainte ca dosarul să-i fie atribuit oficial prin Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD).

Ulterior, magistratul a admis cererea și a emis o ordonanță de încasare a 300 de milioane de dolari, deși documentele prezentate la dosar erau doar copii xerox neautentificate, fără semnături, ștampile, traduceri autorizate sau rechizite bancare ale părților. În aceste condiții, judecătorul era obligat potrivit legii să respingă cererea și să refuze eliberarea ordonanței judecătorești.

Cel de-al doilea fost judecător, inițial achitat de prima instanță, Mihail Moraru, activa la Judecătoria Ungheni și, în decembrie 2011, a examinat o cerere depusă de o companie cu sediul în Noua Zeelandă privind eliberarea unei ordonanțe judecătorești pentru încasarea unei datorii de 300 de milioane de dolari. Cererea se baza pe aceleași tipuri de documente neverificate, incomplete și neautentificate, care impuneau, în mod legal, respingerea solicitării.

În urma acestor hotărâri ilegale, în conturile executorilor judecătorești au fost transferate sume ce depășesc 600 de milioane de dolari, fonduri utilizate ulterior într-o schemă internațională de spălare a banilor. Prin deciziile emise de magistrați, acestor sume li s-a conferit aparența unor obligații civile valide.

Cauzele penale au fost inițiate în septembrie 2016. Ambii foști judecători nu și-au recunoscut vina.

Deciziile Curții de Apel sunt executorii, însă pot fi contestate cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la comunicarea deciziilor integrale.