Sindromul Down nu este o boală, ci o schimbare genetică definitivă. O persoană cu acest sindrom are suplimentar o copie a cromozomului 21. Cu alte cuvinte, are 47 de cromozomi în loc de 46. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel mondial, unul din o mie de nou-născuți este diagnosticat cu această modificare genetică. În fiecare an, între 3.000 și 5.000 de copii se nasc cu această tulburare cromozomială.

Sindromul Down poate fi depistat prin investigații prenatale, cum ar fi screeningul biochimic la gravide (dublu test, triplu test), efectuat la indicația medicului. 

Mulți oameni cu sindrom Down din întreaga lume nu primesc sprijinul de care au nevoie. Multe țări nu au sisteme de sprijin care să răspundă nevoilor persoanelor cu dizabilități și ale familiilor acestora. Sau sistemele de sprijin pe care le au nu respectă drepturile omului ale persoanelor cu dizabilități. Guvernele trebuie să se asigure că există un sistem de sprijin, astfel încât persoanele cu dizabilități să fie incluse în comunitate.

 Potrivit Ministerului Sănătății, în Republica Moldova copiii cu sindromul Down beneficiază de servicii de reabilitare psihoverbală și motorii la Institutul Mamei și Copilului, Centrul Republican de Reabilitare pentru Copii, Spitalul Clinic Municipal nr. 1 și în toate centrele medicilor de familie care au specialiști în reabilitare și servicii de intervenție timpurie.

 După ce împlinesc vârsta de 18 ani, persoanele cu sindromul Down beneficiază de următoarele servicii: evaluare în cadrul echipei multidisciplinare; consult și evidență la diverși specialiști – reabilitolog, pediatru, neurolog, ortoped, psihiatru, medic funcționalist și psihoterapeut; ședințe de kinetoterapie, hidrokinetoterapie, terapie ocupațională, fizioterapie (electroterapie, magnetoterapie etc.), termoterapie; ședințe cu psihologul, logopedul și psihopedagogul; terapie comportamentală; asistență socială.

 Astăzi și în fiecare zi să fim mai atenți la dificultățile pe care le întâmpină oamenii cu sindromul Down și familiile acestora!