Expozitia prezinta obiecte de uz cotidian, urme ale activităților economice și practicilor religioase, texte explicative și reconstrucții.

SERGIU MUSTEAŢĂ, doctor habilitat în istorie, profesor universitar: Sunt descoperirile de lingă Biserica Sf. Constantin şi Elena, cu o istorie destul de tumultoasă. Este vatra satului Visterniceni, care a devenit parte a Chişinăului, o istorie aparte dacă vorbim de familia Râşcanu. Acest cavou este unicat în felul său, descoperit în spatele altarului, a fost înmormântată o parte feminină, presupunem că este din neamul Râşcanilor.

Pe 17 iulie 1436, s-a înregistrat primul document in care se face o menţiune a orașului Chişinău. Originalul se păstrează la Arhiva Centrală a Actelor Vechi din Varşovia. Vizitatorii Muzeului de istorie au putut vedea copia documentului de primă atestare.

EUGEN MISTREANU, cercetător ştiinţific, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei: Partea cea mai interesantă a unui oraş este chiar sub paşii noştri, partea necunoscută care se poată afla îrin arheologia urbană. Locaţia din zona maternităţii nr. 2, unde toată lumea ştia că a existat o piaţă veche, acum 200 de ani, dar sub piaţa veche, a fost descoperită o necropolă, din sec. XV, sub paşii noştri este un cimitir.

CORNELIU CIRIMPEI, secretar de stat la Ministerul Culturii: Ştiţi că este mereu această luptă între dezvoltarea economică şi pritecţia culturală. În cazul de faţă avem discuţii foarte complicate cu ministere, cum ar fi Ministerul Economiei, Infrasturucturii şi Dezvoltării Regionale, în care se încearcă se dribleze cercetarea arheologică, înainrte de a oferi posibilitatea de ridicare a anumitor blocuri.

Expoziţia „Arheologia urbană și memoria ascunsă a Chișinăului" a fost inaugurată astăzi şi va fi deschisă până pe 30 noiembrie. Ea reprezintă o bună ocazie de a înțelege cum s-a transformat orașul de-a lungul secolelor și cum trăiau comunitățile din trecut.