Guvernul a adoptat un proiect de lege care intensifică măsurile împotriva fraudelor ce vizează fondurile Uniunii Europene. Executivul a aprobat modificări ale Codului penal, menite să prevină și să sancționeze mai eficient activitățile ilegale din acest domeniu.
Conform noilor modificări, termenul „mijloace din fonduri externe” a fost extins pentru a include toate bugetele gestionate direct sau indirect de Uniunea Europeană.
Proiectul prevede sancțiuni pentru prezentarea de documente ori declarații false, incorecte sau incomplete, ascunderea informațiilor solicitate în vederea accesării fondurilor europene, sau utilizarea necorespunzătoare a fondurilor europene, cu impact asupra bugetelor UE.
Modificările mai completează articolul 244 din Codul penal cu fapte îndreptate spre diminuarea resurselor bugetului UE sau a bugetelor gestionate sau monitorizate direct sau indirect de UE. Infracțiunile de obținere frauduloasă și de delapidare a fondurilor externe au fost detaliate în corespundere cu prevederile Directivei (UE) 2017/1371, incluzând metode precum ascunderea deliberată a informațiilor necesare pentru accesarea fondurilor. Actualizările elimină suprapunerile legislative și asigură o aplicare mai eficientă a sancțiunilor.
În contextul unor interpretări publice, Ministerul Justiției subliniază distincția între „delapidarea fondurilor externe” (art. 332² Cod penal) și „utilizarea contrar destinației a fondurilor externe” (art. 240 Cod penal). Prima se referă la însușirea sau sustragerea fondurilor externe și este sancționată cu pedeapsa de la 10 la 15 ani, în timp ce utilizarea contrar destinației prevede pedepse între 5 și 10 ani. Reducerea pedepsei minime de la 6 la 5 ani pentru utilizarea contrar destinației a fondurilor externe (în varianta agravată de la art. 240 alin.(3)) este justificată prin alinierea la principiile proporționalității sancțiunilor prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371. Aceasta recomandă ca maximul pedepsei cu închisoarea să fie de minim 4 ani, fără a impune o limită minimă. Ministerul Justiției a decis menținerea unei limite de 5 ani, considerabil mai ridicată decât cerințele minime europene.
Modificările aliniază legislația Republicii Moldova la standardele europene, elimină lacunele juridice și mențin sancțiuni mai dure comparativ cu alte state. Spre exemplu, în România, utilizarea necorespunzătoare (contrar destinației) a fondurilor externe este pedepsită cu închisoare între 1 an și 6 luni și 7 ani și 6 luni.
Proiectul contribuie la utilizarea transparentă și responsabilă a fondurilor externe, consolidează încrederea Uniunii Europene în Republica Moldova și sprijină procesul de aderare la UE prin respectarea standardelor internaționale.
