Două cazuri recente, dintre care unul soldat cu moartea a două persoane, au bulversat întreaga societate. În timp ce poliţia spune că nu duce o evidenţă a crimelor săvârşite de persoane cu tulburări mintale, medicii de la psihiatrie afirmă că cei aflaţi în stare de agitaţie psihomotorie sunt aduşi forţat într-o instituţie de specialitate pentru tratament.
Bolnavii care au săvârşit infracţiuni grave sunt într-un final externaţi pentru a fi monitorizaţi de un specialist. Şi asta pentru că foarte puţine tipuri de boli sau tulburări psihiatrice pot fi tratate definitiv. Va atenţionăm că urmează informaţii cu un puternic impact emoţional.
La sfârşitul lunii mai, în plină zi, un bărbat violent, înarmat cu un cuţit, a încercat să intre într-un apartament din Chişinău. Acesta a fost surprins de camerele de supraveghere din scara blocului din sectorul Buiucani. În casă se afla doar un minor. Copilul s-a speriat şi şi-a sunat imediat mama, care a alertat poliţia. Oamenii legii au reţinut individul, iar ancheta a constatat că acesta se află la evidența medicului psihiatru. După incident, bărbatul a fost internat din nou în spital.
PETRU GĂLUŞCĂ, inspector de poliţie, DP Chişinău: Am venit, am analizat zona, am evacuat vecinii de acolo, am încercat să stabilim persoana, am dus tratative verbale cu el, am solicitat câte un echipaj de la poliţie şi psihiatrie. Persoana a fost reţinută temporar. S-a liniştit, i-a fost luat cuţitul. Ce vreau să spun despre persoana dată, a avut tulburări psihice, dar când a venit poliţia a devenit puţin cooperantă. Rar aşa cazuri. Când persoana vede poliţia sau salvarea ei sunt mai agresivi.
În aprilie, doi membri ai unei familii, o femeie de 75 de ani și fiica ei de 57 de ani, au fost găsite fără viaţă într-un apartament din Chişinău, cu mai multe răni de cuţit pe corp. Oamenii legii au reţinut suspectul, un bărbat de 37 de ani, vecinul victimelor, care fugise de la Spitalul Clinic de Psihiatrie din oraşul Codru. Potrivit instituţiei medicale, cu o zi înainte de tragedie, acesta a chemat ambulaţa. El a fost internat, dar a fugit a doua zi dimineață, înainte de a i se stabili diagnosticul. Ajuns acasă, a mers la apartamentul victimelor, a sunat la uşă, iar când acestea i-au deschis, le-a atacat.
IURIE BUZENCO, şef secţie, Spitalul Clinic de Psihiatrie, or. Codru: Destul de des nimeresc persoane în diferite stări de agitaţie. Nimeresc şi persoane care au comis infracţiuni penale. Dacă persoana care a comis infracţiunea penală, expertiza e recunoscută iresponsabilă de fapta comisă, comisia recomandă instanţei de judecată aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical. Noi avem secţie aparte pentru tratament prin constrângere cu supraveghere obişnuită şi o secţie aparte pentru tratament cu supraveghere periculoase.
Până a ajunge la această etapă, trebuie să se demonstreze că cel care a comis infracţiunea se afla într-o stare de agitaţie psihică. Doar expertiza poate demontra că este vorba despre o problemă de sănătate mintală, iar o comisie decide perioada de tratament şi tipul secţiei unde va fi internat bolnavul. Ulterior, în funcţie de evoluţia stării de sănătate a pacientului, aceeaşi comisie decide dacă tratamentul prin constrângere continuă. Dacă este externat, dosarul este expediat medicului psihiatru din raza domiciliului bolnavului, care îl va monitoriza constant.
IURIE BUZENCO, şef secţie, Spitalul Clinic de Psihiatrie, or. Codru: Orice persoană care nimereşte la tratament prin constrângere, în sfârşit, termină aşa tratament şi pleacă la domiciliu. Pentru omor se întâmplă că stau şi 20 de ani. După care ies. Tratament prin constrângere nu este numit pe viaţă.
Petru Găluşcă este poliţist în Chişinău. În cariera sa de 19 ani, spune că a intervenit în numeroase cazuri care au implicat persoane cu probleme psihice. Ofiţerul povesteşte că pentru a media un astfel de conflict şi a calma bolnavul, e nevoie de multă pregătire psihologică şi abilităţi de comunicare.
PETRU GĂLUŞCĂ, inspector de poliţie: Între o persoană sănătoasă şi alta cu boli psihice, în faţă ambii sunt totuna. Dar la persoana care este sănătoasă altfel acţionezi. La persoana cu boli psihice trebuie să te gândeşti cu un pas înaintea lui, nu ştii de unde sare iepurele. Trebuie să fii şi psiholog şi să analizezi începând de la cap şi terminând cu picioarele. Persoanele cu problemele psihice sunt mai vulnerabile şi în orice moment intră în conflict cu poliţia şi cei din jur. Avem seminare, lecţii cu psihologul foarte regulat. Altfel, fără discuţii cu psihologul tot nu poţi, că altfel se adună. Dacă absorbi tot, tot este un moment când gata, nu mai poţi. Mai vii, mai discuţi cu psihologul, mai rezolvi 2 teste şi mergem înainte.
Depresiile netratate la timp şi negarea problemelor de sănătate mintală se pot agrava şi pot duce la acţiuni cu un deznodământ tragic. Mai mult, şi devierile de comportament în urma consumului de alcool sunt considerate tulburări psihice.
ANGELA TOMUZ, psiholog clinician, Spitalul Clinic de Psihiatrie, or. Codru: Cu cât mai mult se amână tratamentul sau intervenţia unui specialist, boala se agravează şi poate duce la dezechilibre emoţionale, aprofundarea la nişte tulburări de personalitate care pot influenţa nivelul traiului, nivelul adaptării sociale. Sub aceste momente de dezechilibru, persoana poate face diferite tipuri de infracţiuni. În majoritatea cazurilor, în Republica Moldova depresiile sunt văzute ca ceva superficial. De obicei, oamenii neagă pentru că se tem să meargă la specialist ca ulterior să aibă nişte stigme. Deseori, persoana maschează sub alcool acele probleme, depresia, anxietatea. Dar nu înţelege că lucrul acesta se agravează, devine şi mai necontrolabil şi face unele crime odiase.
IURIE BUZENCO, şef secţie, Spitalul Clinic de Psihiatrie, or. Codru: În psihiatria mondială, nu doar moldovenească, nu există noţiuni de însănătoşire. Sunt noţiuni de remisiune terapeutică sau compensare. În foarte puţine maladii din domeniul psihiatric există noţiune de însănătoşire. Maladiile psihice sunt cronice, recidivează foarte mult, deoarece nu toţi pacienţii respectă recomandările medicilor, nu iau tratamentul, mai consumă băuturi spirtoase, droguri şi mai scapă din vederea medicului psihiatru de la locul de trai, pleacă peste hotare.
În Republica Moldova sunt în jur de 40 de centre comunitare de sănătate mintală - o alternativă a spitalelor de psihiatrie. Scopul acestora este integrarea socială a persoanelor cu tulburări din spectrul psihiatric şi prevenirea riscului de izolare. Din momentul implementării reformei, acum aproximativ zece ani, numărul internărilor s-a micşorat cu până la trei mii, anual. Fiecare centru are obligatoriu un psihiatru, psiholog, asistent social și asistent medical. O asemenea instituţie este şi în oraşul Soroca, unde în evidenţa specialiştilor sunt în jur de 2.100 de persoane.
ANA DOBROVOLSCHI medic psihiatru, Centrul Comunitar Sănătate Mintală, Soroca: Când se identifică o persoană care prezintă un pericol este solicitat 112, intervine poliţia şi salvarea, şi dacă este necesar pacientul este spitalizat, dacă nu, i se prescrie tratament la domiciliu sub monitorizarea medicului, poliţistulului de sector precum şi cu implicarea familiei. Până a fi efectuată reforma de aceşti pacienţi se ocupa doar medicul psihiatru, acum cu existenţa centrelor comunitare, acesta este un proces multidisciplinar. La monitorizarea sa participă nu doar psihiatrul, dar şi asistentul social prin identificarea problemelor sociale şi rezolvarea lor, precum şi psihologul care identifică problemele ce trebuie soluţionate, fie cu familia fie cu pacientul.
Pentru a reduce din povara bolii, persoanele cu tulburări mintale sunt incluse în ergoterapie sau terapia ocupaţională. Incluziunea în anumite activităţi îi face pe pacienţi să se concentreze pe lucruri pozitive iar pe cei violenţi, să gândească pozitiv.
MARIANA LUPAŞCU, asistent social, Centrul Comunitar de Sănătate Mintală, Soroca: Dacă e posibil şi le permite sănătatea să fie încadraţi în câmpul muncii, dar întotdeauna se ţine relaţia cu familia, cu grupul de suport, cu vecinii care pot să ne spună atunci când observă acele schimbări în comportament ca noi să putem lua atitudine. O dată pe săptămână ei vin şi desfăşoară anumite activităţi de ergoterapie în care ei sunt activi şi nu au când să se gândească la problemele de sănătate mintală.
Potrivit Agenţiei Naţionale de Sănătate Publică, anul trecut, în Republica Moldova erau peste 77.000 de bolnavi cu tulburări mintale și de comportament. Totuşi, autorităţile recunosc că se înregistrează o uşoară scădere, dar statisticile nu au inclus psihozele alcoolice, alcoolismul, narcomania sau toxicomania. Asta înseamnă că numărul celor cu tulburări este mult mai mare, iar lipsa monitorizării lor poate avea consecinţe grave.
