„Vom avea altă formă de unitate administrativ-teritorială, dar vor fi mai puține. Acesta este lucrul cert. Pe lângă cele care vor fi create și vor fi, evident, mai mari, vor rămâne Chișinăul, care are statut aparte, Bălțiul, cu statut aparte, UTA Găgăuzia, precum și Taraclia, cu specificul său cultural bulgar. Eu v-am enumerat acum patru care rămân implicit, iar celelalte vor fi propuse”, a spus președintele Parlamentului pe 17 septembrie.

Important este că nivelul doi rămâne și vom avea nivelul primăriilor, cele amalgamate, a explicat el, iar nivelul doi va fi resetat, ca să spun așa, în ceea ce privește teritoriile, mărimea lor, competențele și relația cu nivelul central”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, înainte de ședința Parlamentului de joi.

În ceea ce privește denumirea noilor unități administrativ-teritoriale, speakerul spune că aceasta nu a fost încă decisă. „Acum nu o să insist asupra denumirii. Am și eu preferințele mele. Sună frumos «județ», mai frumos decât «raion». Dacă mă întrebați pe mine. Dar este o chestie de gust”, a adăugat el.

Până acum, 561 de primării au decis să participe la procesul de amalgamare voluntară, iar următoarea etapă este amalgamarea normativă, prin care autoritățile urmăresc să includă și comunitățile care nu au optat pentru unirea voluntară.

Reforma este prezentată de autorități drept o măsură menită să consolideze capacitatea administrațiilor locale de a atrage și utiliza fonduri europene și de a oferi servicii publice mai bune. În acest proces, autoritățile spun că vor continua consultările cu reprezentanții comunităților.

În urma reformei de amalgamare, în Republica Moldova ar urma să rămână 292 de primării.