Criza energetică a scos la iveală multe dintre vulnerabilitaţile Republicii Moldova. Într-un stat mic, în curs de dezvoltare, fragil la şocuri mari, toţi au de suferit. Puţinele centre sociale deschise cu entuaziasm de organizaţii nonguvernamentale riscă să se închidă din cauza facturilor uriaşe la energie. Phoenix, un centru de recuperare pentru tineri şi copii cu nevoi speciale, aflat în nordul Republicii Moldova, a fost nevoit să-şi întrerupă activitatea după ce, in decembrie, a primit o factură la gaz de 10 mii de euro. Complexul oferă servicii gratuite pentru mai mult de 200 de persoane. Fondatoarea centrului, Victoria Dunford, o basareabeaca stabilită în Maria Britanie, a pus deoparte ceva bani pentru încălzire dar nu se aştepta să nu-i ajungă nici măcar pentru o lună.
VICTORIA DUNFORD, fondatoare, centrul Phoenix: "Este un şoc la nivel de sistem, la nivel de ţară, pentru că ne-am aşteptat la o factură mare dar cumva este dureroasă ţind cont că am şi economisit peste o mie de metri cubi. Este imposibil să ridici preţurile consumatorului cu 900 %, pentru că mă uit în 2021 era două mii de euro."
ANA CIOLAN, director interimar, centrul Phoenix: "Pentru beneficiari înseamnă doi ani, pentru că o zi este pentru ei ca o săptămână, pentru că acasă ei nu comunică, nu au cu cine, părinţii sunt la muncă. Pentru ei emoţional dar şi fizic să vie să facă activităţi pentru că o pauză de două săptămâni ne arumcă înapoi cu cel puţin puţin jumătate de an."
Pentru mulţi dintre beneficiari, centrul Phoenix devenise a doua casă. Vestea că şi-a întrerupt activitatea a căzut ca un trăsnet.
ALEXANDRU ARDELEANU, beneficiar, centrul Phoenix: "Eu când am auzit pentru moment pentru mine a fost un şoc, trebuia de săptămâna asta să începem. Îmi place foarte mult sunt ca la a doua casă, am foarte mulţi prieteni pot să comunic, facem diferite activităţi."
"Aici sunt îngrijitori foarte buni, ne place bazinul, sunt foarte fericită când ne întâlnim la centru. Când am auzit de vestea asta am intrat foarte tare în depresie, eu nu aş vrea."
Îngrijoraţi sunt şi părinţi care îşi aduc copiii pentru procedurile de recuperare şi reabilitare. Adrian Ionuţ vine de 5 ani cu fiul său la acest centru.
ADRIAN IONUŢ, tată: "Sunt nişte progrese remarcabile, primele sesiuni nu suporta mai mult de 10 min, acum la şcoală este inclus integral. Numai noi care avem copii cu aşa probleme putem să ştim ce importanţă are asemenea centru într-o zonă depărtată de Bălţi şi Chişinău, unde la fiecare procedură, trebuie să mergem tocmai la Chişinău."
Centrul Phoenix şi-a întrerupt activitatea timp de o săptămână. După ce TVR MOLDOVA a prezentat situaţia grea în care se află acest complex social, un donator a oferit banii necesari pentru plata facturilor. Complexul are însă nevoie, în continuare, de sprijin financiar pentru a plăti facturile la energie din ce în ce mai mari. ”
VICTORIA DUNFORD, fondatoare, centrul Phoenix: „Să compesenze centrele sociale măcar într-o anumită măsură, niciodată nu am fost adeptă că guvernul trebuie să acopere tot, dar atunci când se pune umărul. O să facem tot posibilul, dar ce facem la nivel de ţară cu aceste servicii sociale.
Centrul "Phoenix" a fost fondat de Victoria Dunford în 2015. În 2017, ea a primit medalia Reginei Marii Britanii pentru activitatea ei filantropică dar şi un premiul în cadrul Galei TVR MOLDOVA.
Situaţia este trasă la indigo cu cea a centrului social din satul Ciuciuleni. A fost fondat de o basarabeancă care a lucrat mulţi ani în Italia şi a reuşit să atragă investiţii în Republica Moldova. Instituţia găzduieşte bâtrâni şi mame aflate în situaţii de risc. Clădirea dispune de panouri solare dar asta nu i-a ajutat prea mult în acest sezon.
VALENTINA GEAMĂNĂ, preşedinte, Asociaţia Obştească "Helmut Wolf": "Iată aici avem 68319 la gaz şi după cum vă spuneam la lumină avem 15741 şi noi producem, dar dacă nu produceam nu ştiu ce cifră avea să fie. În ceilalţi ani reuşeam să încălzim şi holurile, sala de prinz şi bucătăria, anul acesta am renunţat şi am lăsat minimul indispensabil. Încălzim doar dormitoarele bătrânilor şi unde stau mamele cu copii. Ne luptăm cu mucegaiul, în sala de prânz în fiecare săptămâna facem curăţenie generală. Suprafaţa este mare, de încălzit avem 420 de m2, încălzim doar 160 m2. Aşa nu am mai avut, cel mai mult ajungeam la 22 mii, lunile trecute ma avut 30 de mii,cu aceste cifre e cumva mai usor de depăşit, dar cu 70 de mii nu ştiu cum o să mă descurc, mă tem să nu închidem."
Bâtrânii găzduiţi în centrul de la Ciuciuleni plătesc pentru îngrijire, dar aceşti bani abia ajung pentru salarii și medicamente. În centrul social sunt 16 angajaţi.
VALENTINA GEAMĂNĂ, preşedinte, Asociaţia Obştească "Helmut Wolf": "Pe data de 17 am bilet să mă duc în Italia şi din nou să mă duc cu facturile la biserica catolică să încerc să îi rog să mă ajute. sincer m-am săturat să umblu cu cerutul , tare aş dori să avem demnitate la noi acasa, tare mi-aş dori ca atunci cand se maresc preturile, cand se adoptă politicile economice, sociale în ţară să ţină cont de anumiţi factori. În acest an am sunat la alte centre, al Casa Marioarei care activează şi ei la autofinanţre şi am întrebat dacă au fost inclusi cumva în structurile care să le fie oferite compensatii şi au spus că nici ei nu au nimic deci nu am văzut rostul ca să mai apelez. Noi venim în susţinerea statului, deschidem locuri de muncă, achităm salarii, achităm impozitele la salariu, venim cumva la suplinirea bugetului local a localităţii Ciuciuleni, noi nu suntem priviţi ca consumatori care ar trebui să beneficieze de susţinere din partea statului, suntem puşi în aceeaşi listă cu întreprinderile care au venit."
Şi pentru Misiunea Socială Diaconia este o perioadă dificilă.
OLEG PARASCHIV, secretar general, Misiunea Socială ''Diaconia'': "Ne afecteaza destul de mult pentru că, chiar ieri am primit factura pentru gaz, noi avem patru servicii în Chişinău, în care îngrijim atât mamele cu copii mici, cât fetele orfane, ne-a venit o factură de 105 mii lei, este una şocantă şi pentru noi, una la care nu ne-am aşteptat şi una care nu am bugetat-o. Preţurile s-au dublat faţă de luna trecută dar faţă de anul trecut este de 4 sau de 5 ori mai mare. Am încercat să depunem un demers către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, pentru că din păcate suntem priviţi ca şi un agent economic, chiar dacă activitatea noastră este una social filantropică. Au răspuns că nu există un regulament care să scutească serviciile sociale de plata energiei electrice, încercăm si în acest an să mergem cu același demers."
Responsabilii din cadrul Misiunii Sociale Diaconia intenţionează să eficientizeze energetic clădirea, dar asta presupune resurse şi timp. Îşi pun speranţa că vor reuşi, în acest an, ca cel puţin pentru iarna viitoare să aibă costuri mai mici, altfel riscă să-şi închidă serviciile.
OLEG PARASCHIV, secretar general, Misiunea Socială ''Diaconia'': "Toate activitatile noastre au la bază un proiect mic dar asta nu înseamnă o finanţare de sută la sută, în rest ne bucurăm de sprijinul oamenilor. Pentru că vorbim de o gama mare de beneficiari pe care ii asistam, vorbim de batrani peste 200 pe care il hranim lunar, unde la fel se consumă electricitate si apa, vorbim mame cu copii mici cu risc de abandon, avem spaţii de îngrijire a copiilor de la 2 ani la 6 , avem spaţiu pentru asistenţa familiilor si copiilor refugiaţi dar şi moldoveni, de aceea în perioada de airnă este foarte dificil."
Am cerut o reacţie de la reprezentanţii guvernului privind compensarea facturilor la energie pentru centrele sociale dar, deocamdată, nu am primit un răspuns.
Cresterea preţului la energie, afectează mult și economiile în dezvoltare, aşa cum este cea a Republicii Moldova. Antreprenorii cu afaceri mici şi mijlocii luptă să supravieţuiască facturilor uriaşe.
Asta pe lângă prețurile mari la materia primă, lipsa forței de muncă sau majorarea costurilor de transport.
Micile întreprinderi nu au dus-o prea bine nici până la scumpirea resurselor energetice din cauza pandemiei, dar noile tarife la energie le-a pus capac. Iar cifrele vorbesc de la sine.
IGOR GOLBAN, producător local: "Luna noiembrie, decembrie am avut nişte costuri cu mult mai mari decât erau planificate şi chiar care erau în lunile de vară, practic de 2 ori şi ceva mai mari. Dacă producerea normală lucra 5 zile pe săptămână, 9 ore pe zi era în jur de 13-16 -17 mii de lei, ultima lună a venit 34-36 mii de lei. Acum lucrăm la capacitate de 20 la sută. Încă nu am pornit sistemul hidroponic a salatelor care doar el consumă 4-5 mii de kw pe lună, uscătoria care si ea consumă 4-6 mii kw pe lună, amabsalarea, sucurile , gemurile, secţia de ulei a lucrat doar parţial. Dacă lucram la capacitate de 50-60 la sută trebuiau să fie costurile noastre de 60-70 de mii de lei pe lună, minim, echipamentele noastre sunt econome, dar mediu pană la 90 de mii ar fi trebuit să achităm energia electrică."
O mână de ajutor ar trebui oferită de stat, mai ales în vremuri de criză.
IGOR GOLBAN, producător local: "Avem două variante or ridicăm preţul sau il mentinem dar acele pierderi le suportăm pe cont propriu. Ar trebui să ne subventioneze o parte din costul energiei electrice în cazul dat sau să avem acces la credite preferentiale deoarece noi suntem acum într-o perioadă foarte complicată deoarece suntem in incapacitate de a procura sau a procesa careva produse în lipsă de cashflow, datorită sitauţiei din regiune au crescut costul logistic, al produselor, şi e criză şi de angajaţi, suntem nevoişi să ridicăm şi salariile."
Igor Golban a reuşit să-şi dezvolte afacerea apelând și la surse financiare externe, pentru a dota întreprinderea cu utilaje moderne, dar și pentru a-și spori potențialul de export. Cu ajutorul unui proiect şi-a instalat şi panouri solare, doar că, abia acum, în ianuarie 2023, a reuşit să le pună în funcţiune.
IGOR GOLBAN, producător local: "A fost o procedură anevoioasă, foarte greu cu toată documentatia dar în sfarsit am pornit acest sistem fotovoltaic de 200 kw, care pe viitor credem noi şi am planificat să ne ajungă acea energie electrică, ca să fim sustenabili şi independenţi energetic."
Probleme sunt peste tot în mediul de afaceri. Antreprenori recunosc că le este foarte greu în această perioadă.
LEONID GLOBA, producător local: "Două cheltuieli, tre să mărim şi salariile şi plătim mai mult pentru energie, putem spune ca a crescut cu 30 la sută cheltuielile la energie, suntem un producător mic de pâine integrală si biscuiti integrali, facem produse naturale, pentru oameni să mănânce sănătos, dar din cauza scumpirilor de energie e posibil ca să ne închidem, atât de gravă este situaţia, da! Ar trebui să scoată TVA -ul de la energia electrică. Singur nu poti sa faci, asta că te duci să scrii o cerere nu rezolvi nimic."
VERONICA RIZEA, producător local: "Este o perioada mai dificila pentru noi antreprenorii mici şi mijlocii, care producem nu aşa de mult, noi depindem de energia electrică, ne-a venit deja factura, de 3 ori mai mult ca luna precedenta, s-au mărit cheltuielile şi costul produselor, s-au micşorat vânzările, respectiv careva din angajaţi au rămas fără serviciu."
Autoritățile își propun să compenseze parțial costurile la energie pentru agenţii economici și elaborează un plan.
VEACESLAV IONIŢĂ, expert economic: "Nu ştiu dacă toţi vor rezista, în special aceştia mici, vânzările au scăzut, consumul real a populatiei a scăzut, costurile au crescut enorm. nu ştiu dacă statul ar fi avut posibilitate să ajute cum în România s-a plafonat pretul la gaz pentru anumite categorii de agenti economici, nu-şi poate permite guvernul nostru acest lux. Anul 2022 a fost un an greu, ne-am bucurat de asistenţă externa eu o estimez la 690 de milioane de dolari, dar nu a fost suficient. O măsură care ar fi putut lucra , dar iarăsi dacă era finantare suficienta, cum a fost în 2020 in pandemie Guvernul a votat o lege prin care agentilor economici li s-a permis pe perioada de criză amânarea de plată a impozitului, deci maxim ce ar fi putut face acum Guvernul sa le permite pe 3-4 luni."
Crizele din ultimii ani au impulsionat guvernul să creeze mecanisme de sprijin mai eficiente. Şi asta pentru că, chiar şi sumele modeste, planificate ca ajutor, nu puteau fi asimilate din cauza birocraţiei. Statul a venit cu noi programe de sprijin lansate de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenorialului.
Cei aflați la început pot apela la 3 programe: "START pentru TINERI, Programul de atragere a remitențelor în economie "PARE" şi Programul de Susținere a Inovațiilor Digitale și Startup-urilor Tehnologice. Şi companiile pot accesa unele programe, inclusiv grantuiri pentru eficiență energetică.
Statul oferă până la 2 milioane de lei srijjin financiar nerambursabil. Din august 2022, de când a fost lansat proiectul și până acum, au beneficiat de ajutor 41 de companii, și au fost oferite granturi în valoare de circa 33 milioane lei. Statistica cu întreprinderile închise în perioada de criză va fi disponibilă la sfârşitul lunii ianuarie.
VEACESLAV IONIŢĂ, expert economic: "Cel mai important este volumul investitiilor care se fac dar eu pot să deschid întreprindere şi ea nu funcţionează, investiile in acest an din păcate sunt într-un declin, în 2022 a fost într-un declin, sper că în 2023 se va recupera."
Conform Biroului Național de Statistică în anul 2021 au fost active peste 59 de mii de intreprinderi mici şi mijlocii. Cifrele pentru anul 2022 nu au fost încă publicate.
