Statisticile arată că, doar în ultimii 27 de ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis peste 600 de hotărâri împotriva Republicii Moldova după ce a constatat sute de încălcări ale drepturilor omului inclusiv în cazul celor ajunşi după gratii. De aceea guvernele au fost obligate să plătească despăgubiri de aproape 23 de milioane de euro. 

Dintre aceste nereguli grave, aproape un sfert se referă numai la torturi şi condiţiile grele din penitenciare. De aceea, autorităţile trebuie să vină cu noi mecanisme şi politici care să înlăture această stare de fapt. În pofida unor progrese care s-au făcut, organizaţiile neguvernamentale pentru apărarea drepturile omului spun că Penitenciarul 13 continuă să rămână o rană deschisă a sistemului de justiție. 

 

Şi numai construcţia unei noii închisori ar rezolva în totalitate această problemă. Reprezentanţii statului recunosc că proiectul noului penitenciar „de tip european” a bătut pasul pe loc o lungă perioadă de timp, însă a fost reluat şi facilitatea ar trebui să fie gata în 2028. Până atunci însă, o echipă a TVR MOLDOVA a intrat dincolo de gratiile acestei închisori pentru a arăta o realitate pe care puţini o văd.

Penitenciarul nr. 13 din Chişinău este una dintre cele mai vechi închisori din R. Moldova. Acolo se află 910 de deţinuţi, marea majoritate sunt în arest preventiv. Capacitatea maximă este însă de 570 de persoane.

EUGEN CARAMAN, şef, Penitenciarul nr.13 din Chişinău: Rezultă o suprapopulare şi asta este şi singura problemă. Automat noi nu putem respecta aceşti patru metri pătraţi per deţinut. Acţiuni noi nu putem să întreprindem pentru a depopula acest penitenciar.  Pe teritoriul penitenciarului sunt trei blocuri pentru deţinuţi cu un total de 170 de celule.

MIROSLAV ŞENDREA, şef adjunct, ANP: Pe moment, se deţin deţinuţii în funcție de suprafaţa celulei. Sunt celule de două persoane, sunt de patru, opt, 16. Cea mai mare celulă este de 18 persoane. 

 

Femeile sunt plasate într-un bloc separat, si au la dispozitie doar 11 celule. 50 de deţinute împart acum aceste încăperi.

ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: Aşa arată o celulă în care sunt plasate femeile. Încăperea are 17 metri pătraţi, iar capacitatea maximă este de patru persoane. După cum puteţi vedea, celula este dotată cu baie. Este o bucătorie improvizată, frigider, chiar şi un televizor. 

În acest bloc mai sunt două săli mici, pentru sport sau recreere. Condiţii similare sunt şi în celulele celor două blocuri în care se află bărbaţii.

Chiar dacă fluxul de deţinuţi este mare, unii sunt plasaţi singuri în celulă, pentru că statutul sau trecutul lor o cere. Sunt actuali sau foşti politicieni, funcționari publici, oameni de afaceri. Acolo se regăseşte și oligarhul Vladimir Plahotniuc, foştii deputaţi PDM Constantin Ţuţu şi Vladimir Andronachi, dar şi başcanul autonomiei găgăuze, Evghenia Guţul. Potrivit conducerii penitenciarului, condițiile rămân aceleași pentru toți. Echipa TVR MOLDOVA a reuşit să filmeze şi o celulă în care stau asemenea detinuți.

ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: Celula are o suprafaţă de 7,8 metri pătraţi. Deşi este destinată pentru două persoane, aici au fost şi sunt plasaţi foşti politicieni, oameni de afaceri, funcţionari publici sau persoane anchetate în dosare de rezonanţă.

EUGEN CARAMAN, şef, Penitenciarul nr.13 din Chişinău: Este aplicat articolul 206 din codul de executare. Deci, este vorba de asigurarea securităţii personale a condamnaţilor şi deţinuţilor. Ei se deţin separat de masa totală de condamnaţi şi o supraveghere mai sporită din partea angajaţilor instituţiei.

 
Conducerea penintenciarului sustine că în celule s-au mai schimbat condițiile de detenție. Singura problemă rămâne lipsa de spaţiu.

EUGEN CARAMAN, şef, Penitenciarul nr.13 din Chişinău: Începând cu 2017 au fost iniţiate lucrări de reparaţie capitală a acestor celule. Mă refer aici la blocul sanitar izolat pentru a fi respectată standardele minime de deţinere a deţinuţilor. Pe moment, 134 de celule sunt reparate total capital. Deci, rămâne să facem reparaţie în 14 celule. 20 de celule care se află la demisol le-a fost sistată activitatea cu vreo trei ani. Acolo noi nu mai plasăm deja deţinuţi, rămâne în istorie.


Chiar şi aşa, condiţiile de după gratii rămân sub standardele internaționale, iar acest lucru i-a determinat pe mulţi deţinuţi să se plângă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: În ultimii 27 de ani, peste 17.600 de cetateni ai R. Moldova s-au adresat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, fiind emise puţin peste 600 de hotărâri şi au fost constatate sute de încălcări ale drepturilor omului. 24 la sută dintre cazuri se referă la tortură și condiții inumane de detenție, în mare parte fiind vizat Penitenciarul nr.13.

Potrivit autorităţilor, în anul 2000, fiecare al cincelea caz era despre tratamentul degradant, inuman şi tortura deţinuţilor .


ILIE CHIRTOACĂ, preşedinte, CRJM: Dacă să vorbim nemijlocit de condiţiile de detenţie, aici trebue să remarcăm că situaţia precară s-a manifestat în 2005-2013, atunci când a venit un val foarte mare de cereri, respectiv, condamnări la Curtea Europeană pe aceste segmente. Vorbim despre perioada comunistă şi valul de condamnări post 7 aprilie, atunci când tinerii au fost maltrataţi în comisariate, mulţi au fost bătuţi, nu le-a fost oferită asistenţă medicală.


Totuşi, potrivit autorităţilor, în ultimii ani, numărul condamnărilor la CEDO s-a redus.

ANDREI BRICEAC, agent guvernamental al R. Moldova la CEDO: În 2022, R. Moldova a avut în total 34 de hotărâri, dintre care în două s-a constatat neîncălcarea. Avem şapte cazuri de constatare a încălcării articolului 3, adică tratamentul inuman. În 2023, noi avem 24. Pe articolul 3, tratamente degradante avem două hotărâri. Avem două cazuri de încălcare. Şi în 2024 noi avem 17 hotărâri, în două cazuri s-a constatat nonviolarea şi în patru cazuri s-a constatat încălcarea articolului 3 din cauza condiţiilor degradante.

Asociaţia Promo-lex a reprezentat mulţi reclamaţi la CEDO. Majoritatea condamnărilor au fost pentru condiţii proaste şi lipsa asistenţei medicale din Penitenciarul nr.13 din Chişinău.

VADIM VIERU, avocat, Asociaţia Promo-LEX: Este grav că oamenii care se află acolo sunt deţinuţi în condiţii care nu corespund unor standarte şi în condiţii nedemne. Executarea hotârârilor CEDO nu înseamnă doar achitarea sumelor, dar şi lichidarea consecinţelor care a dus la condamnarea statului. De exemplu, despre construcţia unui penitenciar, investiţii în asistenţa medicală şi alte situaţii specifice. 

Ultimul raport al CRJM arată că, în tot aceşti ani, au fost constatate peste 50 de violări ale legii în cauze privind condiţii inumane de detenţie, suprapopularea sau neacordarea asistenţei medicale corespunzătoare deţinuţilor.

ILIE CHIRTOACĂ, preşedinte, CRJM: Pentru condiţii proaste şi aici consult raportul CRJM, am avut cel puţin 20 şi ceva de cauze, ele ţin din 2005, cea mai recentă Ostrovar, Becciev, până la 2019 - Botnari, 2021 - Muradu, Tălămbuţa. Condiţiile proaste, dacă am face un top, sunt cele mai frecvente violări ale Convenţiei. Top doi ar fi îngrijiri medicale. Aici vorbim despre cel puţin 10 cazuri care au fost la Curtea Europeană.

Din 2019, R.Moldova nu a mai fost condamnată de CEDO pentru condiţiile precare din penitenciare, în schimb statul a fost găsit vinovat pe neacordarea asistenţei medicale adecvate deţinuţilor. În 2022 au fost înregistrate două asemenea condamnări, iar cea mai recentă este cea din 9 octombrie 2025, legată de plângerea controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon. Instanța de la Strasbourg a obligat Republica Moldova să-i achite 17.600 de euro.

ANDREI BRICEAC, agent guvernamental al R. Moldova la CEDO: Prima: dânsul s-a plâns că nu i s-a acordat asistenţa medicală necesară gravităţii invocate de el, ceea ce ţine de problemele deplânse - stomatologice şi a doua, probleme cu rinichii. Curtea a spus că autorităţile nu au fost suficient de diligente sua ar mai fi trebuit să întreprindă ceva. Al doilea capăt a fost de limitarea vizitelor a familiei. Curtea a constatat că aceste limitări erau mai mult decât trebuiau.


La fiecare caz de condamnare, autorităţile de la Chişinău sunt obligate, pe lângă achitarea prejudiciilor, să prezinte şi un plan de acţiuni în baza recomandărilor primite din partea CEDO. Ulterior, Guvernul urmăreşte executarea hotărârilor definitive ale CEDO şi încetează monitorizarea doar atunci când autorităţile remediază problema. Astfel, Chişinăul a propus un set de măsuri pentru a remedia condiţiile de detenţie din Penitenciarul nr.13.

 

MIROSLAV ŞENDREA, şef adjunct, ANP: Din anul curent alimentăm deţinuţii după noile norme alimentare. Este o hotărâre de Guvern, aprobată în acest sens. Inclusiv s-a făcut lucrări de amenajare a unei bucătării moderne. Legat de constatările Curţii legate de asistenţa medicală iarăşi avem progrese. În anul 2021 a fost creditată secţia medicală. Avem circa 20 de lucrători medicali în instituţia penitenciară. Plus avem în fiecare an încheiate contracte cu instituţiile medico-sanitare publice din subordinea Ministerului Sănătăţii.

De asemenea, din 2018, autorităţile au implementat mecanismul preventiv şi compensator. Mai exact, deţinuţii pot face obiecţii în instanţele naţionale despre condiţiile de detenţie. Acest lucru le permite fie reducerea pedepsei, fie achitarea despăgubirilor. Noul mecanism a redus numărul plângerile la CEDO.

VADIM VIERU, avocat, Asociaţia Promo-LEX: Ultimele condamnări care au fost împotriva R. Moldova s-au referit la aspectul medical al asistenţei din sistemul penitenciar. Mai puţin pe condiţiile de detenţie, pentru că după ce a fost adoptat mecanismul preventiv şi compensatoriu, toate plângerile expediate către Curtea Europeană a Dreptului Omului au fost scose de pe rol şi deţinuţii urmează să treacă prin acest mecanism naţional.

ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: În ultimii şase ani, pe masa judecătorilor din instanţele naţionale au ajuns in jur de 44 de mii de plangeri, însă doar o parte a fost admisa în totalitate sau parţial. Au fost eliberaţi aproape 800 de deţinuţi, după ce le-au fost reduse pedepsele  din cauza condiţiilor proaste din penitenciare. Printre cei care au fost eliberați mai devreme datorită acestui mecanism se numara şi fostul premier, Vlad Filat. Alţii însă au primit despăgubiri, iar suma achitată până acum de stat depăşeşte 16 milioane de lei.

De peste 15 ani, pe masa autorităţilor zace proiectul privind construcţia noului penitenciar care ar corespunde standardelor europene. Autorităţile spun că acest proiect nu s-a realizat din cauza mai multor probleme tehnice. Iniţial, penitenciarul era prevăzut pentru 1.600 de locuri, însă a fost redus la 1.050.

ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: Pe acest teren de la intrarea în comuna Bubuieci ar urma să fie construit noul sediu în locul Penitenciarului 13 din Chișinău. Potrivit proiectului, noul penintenciar va avea patru blocuri pentru deținuți, două blocuri medicale, curți interioare pentru plimbări, terenuri de sport, un parc fotovoltaic și va putea adăposti peste o mie de deținuți.

 

VASILE SOLOMONIUC, şef al direcţiei investiții capitale și inginerie, ANP: Proiectul iniţial a fost estimat până la 50 de milioane de euro. El acum a crescut la 75,9 milioane de euro, deja vedem diferenţa. Chiar dacă am diminuat capacitatea, costurile sunt destul de exorbitante. E un proiect nou, care prevede toate sistemele de siguranţă, mobilier, utilaje, care în mare parte nu se produc în R. Moldova. Ele sunt de import.

În prezent, ANP spune că proiectul a trecut de consultările şi expertizările interne. Acum, instituţia este în aşteptarea certificării acestui proiect din partea Oficiului Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiecte, cu care au semnat un acord.

VASILE SOLOMONIUC, şef al direcţiei investiții capitale și inginerie, ANP: Avem toate şansele că în trimestrul anului viitor să vedem demararea lucrărilor, dar asta e în condiţiile ideale când avem participanţi capabili să execute astfel de lucrări. Au fost tentative de lansare a licitaţiei a proiectului anterior, care avea o capacitate mai mare. Au fost desfăşurate trei proceduri de achiziţie, unde operatorii economici participanţi nu s-au calificat în procedurile în cauză şi nu au fost acreditaţi de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.


Fostul ministru al Justiţiei spune că pâna la constructia noului penitenciar, ar trebui să se îmbunătăţească infrastructura altor centre de detenţie deja existente.

VERONICA MIHAILOV-MORARU, fost ministru al Justiţiei:  Extinderea şi reparaţia penitenciarelor de la Bălţi şi Cahul, care cu siguranţă, pe termen mediu va rezolva o parte din aceste probleme. Sper foarte mult ca noul mandat al noului Guvern, deja îmbunătăţirea condiţiilor şi infrastructura, să devină una dintre priorităţiel cheie. 

VLADISLAV COJUHARI, ministrul Justiţiei: Vorbim despre drepturile fundamentale ale omului, aceasta este o linie roşie de care se conduce Ministerului Justiţiei, fapt care eu vă asigur că va rămâne şi în continuare.
 

Noul penitenciar pentru detenţie preventivă ar urma să fie gata în 2028.UNOPS, o organizație internațională cu experiență în gestionarea proiectelor complexe de infrastructură, va coordona managementul achizițiilor, supravegherea tehnică, controlul calității și gestionarea riscurilor pentru noul penitenciar.

REPORTER: ANGELINA UNGUREANU
Imagine: V. Verbnîi, D. Lupu