ALEXANDRU TABURCEANU vicepreşedinte, raionul Teleneşti: „Avem două localităţi care nici în 2022 şi până la moment în 2023, nu avem nicio naştere. Asta este localitatea Bogzeşti şi localitatea Băneştii Noi. La moment, în primele cinci luni ale anului avem alte cinci localităţi unde iarăşi nu s-a născut niciun copil. Dacă comparăm cel puţin cu anul 2021 ne alarmează foarte mult.”

Pentru că nu sunt naşteri, maternitatea din Teleneşti parcă nu-şi mai avea rostul. A fost închisă, acum un an. Holuri pustii, mobilier învechit şi o tăcere nefirească şi apăsătoare - este tabloul de aici.

ALEXEI BIVOL director, IMSP Teleneşti: „Noi am fost impuşi de situaţie ca să redirecţionăm naşterile la un spital regional, în cazul nostru la Orhei. Din cauza că se primea câte o naştere pe săptămână sau cel puţin. Medicii în cazul dat pierd calificarea şi nu este posibil cu o singură naştere pe săptămână sau în două săptămâni să te menţii. ”

În Secţia Naşteri au rămas câteva echipamente acoperite cu praf, care pot fi utilizate în cazuri extreme, când mamele nu reuşesc să ajungă la maternitatea din vecinătate.

NADIA MIHUŢĂ jurnalist TVR MOLDOVA: „Acum câţiva ani, în această sală de naşteri, sute de mămici îşi aduceau pe lume pruncii. Astăzi, însă, încăperea este pustie. Au rămas doar câteva echipamente învechite, iar sala de operaţii a fost încuiată.”

Bogzeşti e satul din raionul Teleneşti, unde, din 2021, nu s-a născut niciun copil. Aici am găsit-o, însă, pe Victoria. A rămas în localitatea de care o leagă cele mai frumoase amintiri. E mamă a trei copii, dar a ales să nască la Chişinău.

La un magazin improvizat, am întâlnit câţiva dintre puţinii locuitori ai satului. Spun că duc dorul gălăgiei copiilor, însă nu-i judecă pe cei tineri care pleacă departe de casă.

Bate vântul şi la şcoala din Bogzeşti. Fără elevi şi profesori, dar cu un lacăt imens la uşă. Puţinii şcolari din sat sunt nevoiţi să mergă la gimnaziul din localitatea vecină.

NADIA MIHUŢĂ jurnalist TVR MOLDOVA: „Mă aflu în faţa şcolii din satul Bogzeşti, raionul Teleneşti care acum câţiva ani era plină de copii. Acum, însă, peste acest loc s-a lăsat o linişte nefirească, de parcă nu mai are cine învăţa. Explicaţia este simplă, pe an ce trece, în sat se nasc tot mai puţini copii. Tot din această cauză, şcoala renovată este închisă de mai bine de doi ani.”

La câţiva kilometri distanţă, un drum de ţară ne duce spre satul Bahu, raionul Călăraşi, cu o populaţie de câteva sute de oameni. Şi aici, venirea pe lume a unui copil a ajuns un fenomen. Chiar de la intrarea în sat vedem mai multe case părăsite. (acoperim cu imagini filmate din maşină cu drumul de ţară)

 Începând cu anul 2018, peste 10 maternităţi din cadrul spitalelor rarionale au fost închise. Printre ele şi cea din Leova.

ALEXANDRU BUJOREAN primar, oraşul Leova: „Desigur că pe noi ne-a afectat faptul că a fost închisă maternitatea din Leova şi în primul rând că s-au create dificultăţi pentru tinerele familii.00:08 MUSCA 01:25 Închiderea maternităţii a fost favorizată cumva doar de lipsa specialiştilor în prim plan. 01:20 MUSCA 01:37 Astăzi ca un medic medic rezident să-şi tranfere activtatea în raioane este demotivant. Ar trebui să se vină cu mecanisme de stimulare, salariale, inclusiv oferirea de spaţii locative astfel încât tinerii specialişti să fie mtoivaţi să vină în spitalele raionale.”

Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii recunosc faptul că majoritatea maternităţilor au fost închise din cauza numărul mic de naşteri, care şi-a pus amprenta asupra calificării personalului medical.

IURIE DONDIUC preşedinte, Comisia Obstetrică și Ginecologie, Ministerul Sănătăţii: „Ca şi oricare instituţie medicală ea trebuie să prevină ricurile şi să presteze service de înaltă calitate. Şi cu mare regret maternităţile unde este un număr mic de naşteri, dar la noi este în jumătate de raioane au loc mai puţin de  o naştere în 24 de ore, ele sunt riscante. Acolo pot apărea diferite complicaţii şi greu se va face faţă.”

Situaţia nu e mai bună nici la maternităţile din municipiul Chişinău. De exemplu, la cea a Spitalului Clinic Municipal "Gheorghe Palade", în ultimii trei ani, numărul de naşteri a scăzut cu aproximativ 2000 faţă de perioadele anterioare.

VICTORIA VOLOCEAI medic obstetrician-ginecolog, IMSP SCM "Gheorghe Paladi": „Acest fapt se datorează nu doar schimbărilor demografice cu care ne confruntăm ca şi ţară, ca şi zonă geografică, dar se datorează şi problemei de fertilitate cu care se confruntă societatea noastră. Acest fapt nu se datorează doar vârstei şi constatăm că tot mai multe paciente încearcă şi pun problema sarcinii mai târziu confruntându-se cu o serie de probleme, dar şi cauzei masculine.”

La maternitatea din cadrul Spitalului Clinic Municipal "Gheorghe Palade" am întâlnit o mamă care a adus pe lume al şaptelea copil. Locuieşte în străinătate, dar a venit să nască în Republica Moldova.

Potrivit ultimului raport privind situaţia fertilităţii la nivel global, Republica Moldova se regăseşte printre statele cu fertilitate scăzută. E o altă cauză ce explică rata mică a natalităţii.

IURIE DONDIUC preşedinte, Comisia Obstetrică și Ginecologie, Ministerul Sănătăţii: „Aproape în 50 la sută problema este masculină şi undeva mai puţin de 50 la sută problema este feminină. La o parte din femei vârsta pentru prima sarcină la noi variază între 25-26 de ani, când femeile deja decid să nască într-o vârstă puţin aproape sub 30 de ani desigur că mai apar nişte maladii dobândite care afectează inclusiv sistemul reproductiv.”

În Republica Moldova, o procedură de fertilizare în vitro, costă în jur 50- 60 de mii de lei, astfel, pentru a veni în ajutorul familiilor, statul a decis să acopere costul procedurii pentru 100 de cupluri.

IURIE DONDIUC preşedinte, Comisia Obstetrică și Ginecologie, Ministerul Sănătăţii: „Cu mare regret sau că nu este informată populaţia, anul trecut Compania Naţională de Asigurări a căutat posibilităţi pentru 60 de cazuri de firtilizări în vitro, dar cu regret ele nu au fost toate valorificate. Din 60 care s-au preconizat sursele financiare au fost valorificate numai.”

De cealaltă parte, psihologii vorbesc şi despre alte aspecte ale problemei şi anume pregătirea psiho-emoţională a viitorilor părinţi.

SVETLANA GOREA, psiholog: „Tinerii de astăzi chiar nu sunt pregătiţi pentru ce înseamnă viaţa de familie, decât de evaluează doar partea ata materială, mai puţin partea emoţională. Factorul doi este factorul material pentru că se pune pe primul loc factorul material că începând cu concepţia şi educaţia unui copil costă destul de scump. Şi al treilea factor este să-i spunem aşa un factor de egoism. Tinerii de astăzi nu îşi asumă responsabilitate de aceea scade şi foarte mult natalitatea.”

Experţii în demografie susţin însă că tendinţa de scădere a natalităţii în Republica Moldova e o problemă mai veche, de peste 20 de ani, iar prognozele nu sunt îmbucurătoare.

OLGA GAGAUZ director Institutul Naţional de Cercetare: „Acest fenomen este determinat în primul rând de scăderea numărului populaţiei tinere ca rezultat a migraţiei a tinerilor. Deci avem în scădere numărul potenţialilor părinţi care pot să nască copii în Republica Moldova. Şi confrom prognozelor centrelor de  cercetări demografice a Institutului Naţional de Cercetări Economice această dendinţă va fi una specifică pentru anii următori.”

Soluţii sunt, mai spun experţi. Creşterea salariilor, accesul familiilor tinere la servicii gratuite şi majorarea indemnizaţiilor - sunt doar câteva dintre ele.

OLGA GAGAUZ director Institutul Naţional de Cercetare: „Ca să stimulăm natalitatea trebuie să asigurăm o situaţie mai stabilă pentru familii, un acces pe piaţa forţei de muncă pentru familiile tinere, posibilităţi de îmbinare a rolurilor profesionale şi familiare, doar natalitatea nu depinde doar de aceste idenmnizaţii care sunt oferite familiilor cu copii. Familia trebuie să fie sigură că poate să-şi asigure un trai decent.”

În prezent, în Republica Moldova, indemnizaţia unică la naştere este de 10 mii de lei. Totodată, până la vârsta de doi ani, fiecare copil beneficiază de o alocaţie în valoare de 1000 de lei. Pentru a opri exodul tinerilor şi pentru a susţine familiile tinere, autorităţile au lansat Programul "Familia", care, teoretic, ar trebui să le ofere beneficiarilor mai multe oportunităţi. Cum vor evolua, însă, lucrurile, rămâne de văzut.