Subiectul a fost discutat în Parlament, în timpul rundei de întrebări adresate premierului desemnat Vasile Tofan.

Deputatul Nicolae Margarint a întrebat dacă Guvernul va verifica legalitatea eventualelor indicații transmise primăriilor privind obligația de a iniția procesul de amalgamare până la 31 iulie. Potrivit acestuia, mai mulți primari și consilieri locali, dar și Congresul Autorităților Locale din Moldova, ar fi semnalat existența unor presiuni asupra administrațiilor locale.

„Această dată nu este prevăzută într-un act normativ publicat în Monitorul Oficial, iar strategia de reformă a administrației publice 2023-2030 stabilește un alt calendar pentru implementarea și evaluarea reformei", a declarat parlamentarul.

Mi-aș fi dori o reformă chiar și mai abițioasă decât se discută acum. Apreciez curajul guvernării pentru a începe această reformă atât de greoaie, a spus Vasile Tofan.

Guvernul: După 31 iulie, localitățile ar putea pierde timpul necesar reformei

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a explicat că termenul de 31 iulie nu reprezintă o obligație de finalizare a amalgamării, ci limita până la care autoritățile locale trebuie să inițieze procedurile pentru a putea fi incluse în noua structură administrativ-teritorială.

Potrivit acestuia, procesul de amalgamare presupune consultări cu cetățenii, negocieri între consiliile locale și adoptarea mai multor decizii administrative, iar timpul rămas până la alegerile locale generale din 2027 este limitat.

„Pentru că în 2027 vom avea alegeri locale generale, trebuie să aprobăm în Parlament pachetul de legi privind noua structură teritorial-administrativă în această toamnă", a declarat Buzu.

Astfel, localitățile care vor începe procesul după 31 iulie ar putea să nu mai poată fi incluse în actualul calendar de reformă.

Peste 70% dintre primării, implicate în proces

Alexei Buzu susține că reforma a intrat deja într-o etapă avansată. Potrivit datelor prezentate în Parlament, până acum au fost adoptate peste 1000 de decizii privind amalgamarea, iar aproximativ 70% dintre primăriile din țară sunt implicate în proces.

„În această săptămână avem 50 de primării care finalizează procesul de consolidare și amalgamare", a spus Alexei Buzu.

Executivul argumentează că scopul reformei este crearea unor primării mai puternice, cu mai multe resurse financiare și capacități administrative.

Ce riscă localitățile care nu se unesc?

Potrivit Guvernului, localitățile care nu inițiază procesul până la 31 iulie nu vor fi sancționate automat și nu vor fi obligate să se unească împotriva voinței lor, deoarece reforma este prezentată drept una voluntară.

Totuși, acestea ar putea să nu beneficieze de avantajele calendarului actual al reformei și ar putea avea mai puțin timp pentru a participa la procesul de reorganizare înainte de aprobarea noii structuri administrative.

În același timp, autoritățile locale care aleg amalgamarea ar urma să beneficieze de stimulente financiare. Guvernul a anunțat acordarea unor alocări de câte 3000 de lei pentru fiecare locuitor al noii unități administrativ-teritoriale create prin amalgamare.

Întrebări despre viitorul raioanelor și competențele primăriilor

O altă temă ridicată în Parlament a fost distribuirea competențelor după amalgamare. Deputata Liliana Iaconi a cerut să fie clarificat ce atribuții vor avea primăriile amalgamate, ce rol vor păstra consiliile raionale și cum va fi asigurată descentralizarea financiară.

Premierul desemnat Vasile Tofan a recunoscut că reforma este una dificilă și că redistribuirea competențelor reprezintă una dintre principalele provocări.

„Trebuie să găsim o soluție nu doar perfectă, dar și implementabilă", a declarat acesta.

Secretarul de Stat, Alexei Buzu a oferit explicații suplimentare:

Citește și: Cu ce avere intră în politică noul premier Vasile Tofan?

Cu privire la centrul administrativ, după cum bine știți, într-un proces de amalgamare voluntară, primăriile care negocează decid unde este centru administrativ. Ele urmează să decidă cum va arăta noua organigramă, care vor fi competențele, care sunt prioritățile de dezvoltare a fiecarei localități, cum urmează acestea să fie integrate în acel proiect de dezvoltare.

După cum știți, guvernul oferă stimulente triplate, 3000 de lei per fiecare locuitor din noua unitate administrativă teritorială. Întrebări pe care le aveți, doamnă deputată, se regăsesc în conceptul de reformă, le discutăm zi de zi cu aleșii locali și cu siguranță, în timp util, vom veni inclusiv în fața Parlamentului și vom oferi mai multe detalii, inclusiv sub acel proiect de lege despre care am vorbit.

În Republica Moldova funcționează în prezent 892 de primării, dintre care aproximativ 87% au mai puțin de 3.000 de locuitori. Potrivit autorităților, administrațiile locale mici se confruntă cu dificultăți în atragerea specialiștilor și în implementarea proiectelor de investiții, din cauza resurselor financiare și administrative limitate.

Prin amalgamarea voluntară, mai multe localități își unesc resursele pentru a crea administrații locale mai puternice și mai eficiente. Autoritățile susțin că reforma va contribui la modernizarea administrației publice locale și la îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor.