Victimele "Lagărului prizonierilor de război" din perioada Celui de-al Doilea Război Mondial au fost comemorate la Bălți. Reprezentanți ai autorităților locale, invitați din România, localnici, tineri și bătrâni, cu toții au adus un omagiu victimelor regimului NKVD-ist. Evenimentul a fost organizat la Monumentul Troița, cu o slujbă de pomenire oficiată de preoți ai Mitropoliei Basarabiei.
P.S. ANTONIE Episcop de Bălți al Mitropoliei Basarabiei: „Lagărul respectiv face parte din istoria noastră. Este o istorie care are mai multe pagini triste, inclusiv și deportările, foametea, colectivizările, care au adus mult rău acestui pământ”.
Vera Albu este fiica unui prizonier. Deşi era copil în acea perioadă tristă, femeia mărturiseşte acum că îşi aduce aminte de povestirile tatălui său despre ororile comise de sovietici.
VERA ALBU locuitoare, oraşul Bălți: „Tatăl meu a fost în lagărul unde acum e Combinatul de Blănuri. Acest loc a fost împânzit cu oseminte. Tatăl meu aproape deceda. Cineva din cei care tot erau închiși aici i-a spus să meargă unde ardeau osemintele și el a luat oseminte arzând de om și a mâncat cenușă și s-au oprit scurgerile de sânge. Oamenii aici decedau ca găinile după boală. Erau diferite gropi. Una era numită groapa de var, dar nu știu de ce. În acea groapă se aruncau morți, în genere cadavrele erau aruncate unul după altul”.
SERGIU BURLACU consilier municipal, Bălți: „Este timpul să aducem adevărul acelor tragedii prin care a trecut neamul nostru. Să condamnăm cu vehemență tiraniile celor doi criminali de război, precum au fost Hitler și Stalin, tiranie care nu a făcut altceva decât să distrugă neamuri, familii și întregi popoare”.
Lagărul de concentrare nr. 33 din Bălți a fost unul dintre cele mai mari lagăre ale armatei sovietice și a funcționat între 16 iunie și 10 octombrie 1944. Spaţiul care avea să devină mai apoi închisoarea, loc unde s-au scris file negre de istorie, a fost amenajat la marginea orașului Bălți, într-o zonă mlăștinoasă din lunca râului Răut.
VASILE CREȚU primar comuna Cotnari, județul Iași: „E firesc și e o datorie sacră a celor de astăzi să îi comemorăm pe cei care s-au jertfit sau au fost nimiciți, cum au fost aici, n-au murit pe câmpul de muncă, dar au fost prinși și chinuiți în acest lagăr. Foarte mulți au murit”
ELENA COVALIUC șef-adjunct al O.T. Bălți, Cancelaria de Stat: „Îmi doresc ca noi, copiii și nepoții noștri, să trăiască în pace, să se bucure de frumusețea vieții și să nu cunoască niciodată ce înseamnă durere și război”
PAVEL DUMBRĂVEANU ziarist: „Îmi pare rău că autoritățile locale, dar și Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, neglijează acest monument. Nu am auzit ca ei să fi venit măcar odată aici”.
Deşi nu se cunoaşte cu exactitate numărul victimelor îngropate în gropile comune de pe teritoriul municipiul Bălţi, unii istorii afirmă că numărul acestora ar depăşi ordinul miilor.
MIHAI VERHOVEŢCHI președinte "Asociaţia pentru Conservarea Patrimoniului Cultural", Bălţi: „Pe acest teritoriu, timp de o lună au fost 15 gropi comune unde sunt 2052 de persoane, iar în alte 10 zile de permutație a acestui lagăr, înspre zona Iașiului, au mai fost, probabil, 100-200 de prizonieri, anume îngropați în aceste gropi. Acest lagăr n-a fost unicul în Bălți, este vorba și de lagărul 103 unde au fost îngropați peste 2000 de persoane, dar și la Spitalul Militar, unde sunt 322 de persoane. Acestea sunt cifrele exacte”
Troița din Bălți a fost instalată pe 7 mai 1992, pe locul unde în 1944 a fost amplasat lagărul de prizonieri din gestiunea NKVD-ului, și în care sau fost încarcerați, potrivit datelor istorice, aproape 50 de mii de oameni.
