Săptămâna aceasta, Curtea Constituţională a făcut lumină în organizarea alegerilor din Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia şi a schimbat unele prevederi privind numirea mai multor şefi de instituţii de stat din regiune. Înalta Curte a stabilit că autoritățile locale de la Comrat nu pot decide de sine stătător asupra componenţei comisiei electorale din autonomie. Astfel, a fost a admis demersul Ministerului Justiţiei de la Chişinău, care a a declarat neconstituționale mai multe prevederi din Legea privind statutul special al UTA Găgăuzia.
Mingea este acum în terenul Parlamentului, care trebuie să ajusteze legislaţia. Între timp, din cauza blocajului creat de Adunarea Populară, care s-a opus acestor schimbări, regiunea a pierdut proiecte importante de investiţii, iar timpul acolo se pare că s-a oprit în loc. Mulţi dintre locuitorii Comratului, cu care am discutat, folosesc narativele propagandiştilor de la Moscova: Uniunea Europeană şi Chişinăul sunt capul tuturor relelor şi vor să le fure autonomia, iar Rusia e cea care ajută regiunea.
Curtea Constituţională hotărăşte: se admite sesizarea... depusă de domnul Vladislav Cojuhari, ministrul Justiţiei. Astfel, autoritățile din autonomia găgăuză nu vor mai decide componența propriei autorități electorale și nu vor avea dreptul să numească, după bunul plac, șefii structurilor teritoriale ale MAI, Ministerului Justiției și SIS. Cu alte cuvinte, sunt delimitate clar competențele dintre autoritățile statului și autonomia găgăuză.
DOMNICA MANOLE preşedintele Curţii Constituţionale: Într-un stat unitar, nu există mai multe centre de exercitare a suveranităţii. Autonomia nu poate avea competenţe proprii care vin în conflict cu competenţele autorităţilor centrale. Competenţa Găgăuziei de a soluţiona probleme cu caracter politic nu echivalează cu exercitarea puterii de stat. Chiar dacă autorităţile în discuţie îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul UTA Găgăuzia, acestea nu pot fi calificate drept autorităţi ale UTA Găgăuzia.
MIHAI GHEORGHIEŞ, secretar de stat, Ministerul Justiţiei: Noi urmează să luăm cunoştinţă cu hotărârea integrală. Reieşind din argumente, noua practică urmează să fie stabilită şi să luăm concluziile propriu-zise. E important de menţionat că miza nu a fost însăşi soluţia, ci stabilirea limitelor care urmează a fi implementate atât de autorităţile centrale, cât şi... în raport cu UTA Găgăuzia.
GHEORGHE LEICIU, vicepreședintele Adunării Populare a UTA Găgăuzia: O singură solicitare am avut, să fie respectată Constituţia, cea care a permis să păstrăm pacea în ţara noastră ani la rând, prin înţelegere. Evident că acest lucru va avea consecinţe şi asupra situaţiei politice... şi nu vorbesc doar despre neînţelegeri, de acutizarea relaţiei. Este vorba despre dialogul dintre Comrat şi Chişinău, care e în declin.
În timpul examinării avizului Ministerului Justiţiei, preşedinta Curţii Constituționale l-a avertizat pe vicepreședintele Adunării Populare despre o declarație în care acesta ar fi sugerat că respingerea sesizării înaintate de Comrat ar putea provoca revolte în regiune.
DOMNICA MANOLE preşedintele Curţii Constituţionale: Nu ştiu ce dvs. aţi avut în vedere, puteţi să explicaţi... dar Curtea o percepe ca o presiune, o influenţă asupra Curţii... ba chiar un şantaj! Ceea ce este inadmisibil conform legii.
Înaintea şedinţelor Curţii Constituţionale, președintele Adunării Populare de la Comrat părea deschis în colaborarea cu autorităţile de la Chişinău. Ba mai mult, într-o conferinţă de presă, Valentin Gaidarji a chemat părţile la dialog. În schimb, a cerut ca magistraţii să amâne pronunţarea deciziei, pentru a putea găsi un compromis.
VALENTIN GAIDARJI preşedintele Adunării Populare, UTA Găgăuzia: Aceasta ar permite administraţiei autonomiei, mie ca preşedinte al Adunării Populare, colegilor mei deputaţi, precum şi reprezentanţilor Chişinăului, Guvernului şi autorităţilor centrale din R. Moldova, să avem un dialor constructiv şi serios. Sunt încrezător că vom găsi un compromis pentru a soluţiona conflictul politico-juridic între Chişinău şi Comrat. Cred că toate problemele acumulate de-a lungul mai multor ani trebuie rezolvate exclusiv prin căi paşnice, în baza respectului reciproc.
Dar Gaidarji a schimbat tonul mediati ce Curtea şi-a anunţat decizia. Acesta a acuzat instanța că este subordonată Partidului Acţiune şi Solidaritate. Curtea Constituţională nu a comentat declaraţiile.
ALEXANDRU TĂNASE expert constituţional, fost preşedinte al Curţii Constituţionale:
Într-un stat care funcționează după anumite reguli democratice, este inadmisibil ca reprezentanții unui regiuni să decidă cine va fi șeful Serviciului de Informație și Securitate din acea regiune, cine va fi șeful Poliției, cu atât mai mult nu cred că este de competență lor să decidă care este componența organului electoral al Găgăuziei. Ei își vor alege oamenii care vor ei. Autoritățile centrale au acum mână liberă... în sfârșit se deblochează situația pentru ca alegerile în autonomie că găguză să se producă.
ŞTEFAN BEJAN, expert WatchDog: Alegerile din Găgăuzia vor trebui organizate în cadrul sistemului electoral național, după Codul Electoral al RM, nu printr-un mecanism paralel, controlat politic la nivel local. Asta nu înseamnă că Găgăuzia nu mai are alegeri proprii. Altfel, se creează un sistem electoral separat, vulnerabil la abuzuri, blocaje politice şi influenţe externe, cum s-a întâmplat de altfel în 2023.
Am mers la Comrat, iar majoritatea locuitorilor oraşului pe care i-am întâlnit ne-au vorbit exact în stilul propagandiştilor ruşi. Narative precum – „Maia Sandu e vinovată”, „România tulbură apele în regiune”, „Rusia investeşte în dezvoltarea autonomiei”, „Uniunea Europeană o distruge”. Totuşi, nu ne-au putut aduce argumente.
Asta în timp ce, în ultimul deceniu, Uniunea Europeană a investit în dezvoltarea UTA Găgăuzia peste 40 de milioane de euro. Cele mai mari injectări de bani europeni au fost în domenii precum infrastructura și educația. Au fost renovate zeci de şcoli și eficientizate din punct de vedere energetic. Cu bani europeni au fost construite rețelele de apeduct, canalizare, au fost realizate proiecte de management al deșeurilor și de iluminat public.
În domeniul sănătăţii, amintim despre dotarea și modernizarea spitalelor raionale din Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești. Şi România a investit la greu în educaţia din autonomia găgăuză şi continuă să o facă. A construit şi modernizat zeci de grădiniţe, a reabilitat Liceul „Mihai Eminescu” din Comrat, cu o investiţie de 15 milioane de lei, a donat microbuze şcolare. În schimb, nu există date privind investiţiile Federaţiei Ruse în autonomia găgăuză. Există însă dovezi clare că Moscova a influenţat fraudarea alegerilor din regiune şi a făcut propagandă anti UE.
La Comrat, limba rusă răsună peste tot şi e folosită la orice colţ. În schimb, găgăuza pare o străină în autonomie. De fapt, unul dintre raţionamentele instituirii autonomiei, în anul 1994, a fost conservarea acestei limbi, acum pe cale de dispariţie. Un lucru paradoxal s-a întâmplat însă în acel an – în legea privind satutul special al UTA Găgăuzia au fos incluse trei limbi oficiale: găgăuza, româna şi...rusa.
SERGHEI ANASTASOV, primarul or. Comrat: Noi pierdem limba găgăuză, în limba de stat puţin cine vorbeşte. E bine că avem liceul Eminescu, 700 de elevi în Comrat. Avem nevoie şi în alte localităţi. Şi aici majoritatea vorbesc rusa. Autonomia a fost, în 94, pentru ce, să dezvoltăm cultura, în primul rând. Noi am pierdut multe proiecte din partea asta şi ei n-au aşa o poftă să dezvolte regiunea. Despre limbă cred că din 10 i-aş da nota 2.
De aproape un an, autonomia găgăuză a pierdut proiecte importante de dezvoltare din cauza unei Adunări Populare nefuncţionale, după expirarea mandatului. O spune primarul Comratului, Serghei Anastasov, potrivit căruia deputaţii din regiune au creat intenţionat acest blocaj. Mai mult, în plină criză, ei continuă să-şi primească salariile.
SERGHEI ANASTASOV primarul or. Comrat: Noi nu avem Adunare Populară. Noi nu putem primi contribuţii, nici investiţii, nimic, că ei n-au voie să voteze. Pentru ce stau ei acolo, nu înţeleg. Eu cred că o să avem aşa influienţă aici pentru că e aşa o regiune unde fără asta nu poate fi, nici alegeri, nici nimic, dar nu la aşa un nivel mare cum a fost. Ei au o propagandă foarte puternică. Ei nu au nevoie să contruiască drumuri, canalizare, câştigă mai mult cu propaganda şi cred că o să rămână cu influienţa asta. La nivel regional, aici în autonomie, nu vor să aibă alegerile. Asta se vede. Că dacă voiau, încă în august, anul trecut trebuiau. Nu trebuiau să închidă CEC-ul atunci. Ei singuri au decis să-l închidă. Acum au nevoie. Noi trebuie să înţelegem că suntem în ţara Republica Moldova.
