În prezent, nu există relații de colaborare dintre Comrat și Chișinău, iar guvernatoarea regiunii, Evghenia Guțul, nu a fost acceptată în Guvernul de la Chișinău din cauza relațiilor sale cu grupul criminal „Șor”.

Invocând acest episod precum și alte probleme, pe 12 decembrie 2023, Adunarea Populară a Găgăuziei a suspendat dialogul instituțional cu Parlamentul Republicii Moldova la nivelul Grupului de lucru interparlamentar mixt. Adunarea Populară a lansat o serie amplă de acuzații la adresa Chișinăului, în special legate de nerespectarea drepturilor și prerogativelor autonomiei.

De cele mai frecvente ori, autonomia găgăuză constituie subiectul unor narațiuni false diseminate în special în ajunul alegerilor fie parlamentare, fie prezidențiale, fie în preajma unor plebiscituri sau pretinse referendumuri, cum au fost cele din februarie 2014. Reprezentanții autonomiei invocă Legea privind statutul special al regiunii găgăuze pentru a-și întemeia pretinsa revendicare de a ieși din componența Republicii Moldova.

În realitate, aceasta este o narațiunea falsă lansată în februarie 2014, în ajunul semnării Acordului de Asociere dintre Moldova și Uniunea Europeană, și de atunci a fost propagată sistematic în momente de cotitură pentru Moldova, cu scopul răspândirii sentimentelor de incertitudine și neîncredere în instituțiile statului moldovenesc.

Pe 2 februarie 2014, în ajunul semnării Acordului de Asociere dintre Moldova și Uniunea Europeană, în U.T.A. Găgăuzia au fost organizate două„referendumuri”: 1) „referendumul” legislativ pentru autodeterminarea externă a locuitorilor din regiunea găgăuză; 2) „referendumul” consultativ privind vectorul de dezvoltare externă a Republicii Moldova.

În cadrul plebiscitelor au participat circa 70% din populația locală cu drept de vot, iar peste 98% din votanți s-au exprimat pentru aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Organizarea „referendumurilor” respective a fost ilegală, iar rezultatele lor nu au creat efecte juridice.

În ajunul referendumului constituțional pentru integrare europeană a Repubicii Moldova din 20 octombrie 2020, promotorii dezinformării cu pricina susțineau, fără niciun temei, că integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană dezleagă mâinile găgăuzilor să își aleagă ei înșiși vectorul de dezvoltare externă a autonomiei.

În fapt, conform legii din 1994 cu privire la statutul regiunii găgăuze, locuitorii au dreptul la autodeterminare externă numai în cazul în care Republica Moldova își pierde independența.

Republica Moldova nu și-a schimbat statutul de stat independent și suveran nici în 2014 și nici nu își propune să facă acest lucru în 2024. Mesajele despre legalitatea și legitimitatea unor astfel de referendumuri în autonomie sunt neîntemeiate.