Republica Moldova are mari dificultăţi privind recuparea banilor de la infractori. După noua ani de la devalizarea bancilor, autorităţile au pus sechestru doar pe cinci miliarde de lei din totalul celor opt miliarde furate, dar nu a fost recuperat niciun ban.

IULIAN RUSU, director, Centrul Naţional Anticorupţie: „Aceste sechestre sunt aplicate şi pe mijloace financiare care au reuşit să fie identificate, dar sunt şi cantităţi mari de bunuri imobile, acţiuni, cote de participare în diferite întreprinderi.”

Unul dintre motive este că multe bunuri sechestrate sunt in afara Republicii Moldova iar procedura este complicată pentru autorități.

IULIAN RUSU, director, Centrul Naţional Anticorupţie: „Pentru ca acest lucru să se întâmple urmează execelăm ce ţine de bunele practici legate de gestionarea diferitor categorii de bunuri, începând cu automobile şi continuund cu întreprinderi asupra cărora sunt aplicate sechestre.”

Se lucrează la elaborarea unui mecanism care să permită organelor de drept să intervină şi să confişte proprietăţile fără să mai aștepte o sentință de condamnare pentru autorii infracţiunilor. Timp de un an, cât Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracționale a CNA va deţine preşedenţia Reţelei Balcanice, Republica Moldova va putea beneficia de ajutorul şi instrumentele utilizate de statele care au succes în acest domeniu.

VERONICA MIHAILOV-MORARU, ministrul Justiţiei: „Este o onoare pentru Republica Moldova şi aceasta este o premiză pentru a consolida capacităţile instituţionale dar şi pentru a prelua cele mai bune practici de la statele avansate cu experienţă.”

Este pentru prima data când o țară aflată din afara spațiului balcanic și cu statut de membru-observator preia președinția acestei structuri internaționale. Principalul obiectiv al reţelei este de a îmbunătăți cooperarea transfrontalieră și de a accelera schimbul de informații între agenții.