Actualitate

Se împlinesc 82 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă. Numărul exact al victimelor nu s-a aflat şi probabil nu va fi cunoscut vreodată

Se împlinesc 82 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă. Numărul exact al victimelor nu s-a aflat şi probabil nu va fi cunoscut vreodată

1 aprilie 1941 este una dintre cele mai triste zile din istoria românilor. Se împlinesc 82 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă. Grănicierii sovietici au tras cu mitralierele în oamenii care încercau să treacă graniţa - din URSS în România. Pentru a comemora victimele, locuitorii din regiunea Cernăuţi şi din România s-au adunat la locul pătat cu sângele localnicilor, unde a fost oficiat un parastas şi o masă de pomenire.

Acum 82 de ani, mai mulţi români bucovineni porneau în coloane spre frontiera cu România, cu dorinţa de a păşi pe pământul Ţării-Mamă. În comuna Suceveni, li s-au alăturat alţi oameni. Astfel, bucovineni proveniți din 43 de localități ale Văii Siretului s-au adunat pentru a-și manifesta solemn dorința de repatriere.

La hotar, însă, îi aşteptau grănicerii sovietici cu mitraliere, care au început să tragă în mulţimea paşnică. Peste ani, în locul în care a avut loc masacrul a fost ridicat un memorial, iar an de an, români de pretutindeni se adună în Poiana Varniţa şi comemorează victimele masacrului de la Fântâna Albă.

ELENA MIHAILOVICI satul Prisăcăreni, regiunea Cernăuţi: „S-au pornit toţi cu prosoape, cu cruci, cu copii. Bunicul meu s-a pornit şi el să treacă graniţa şi când a juns iaici pentru că a ştiut câteva cuvinte în limba rusă l-au trimis acasă, dar restul care au fost au rămas aici pe veci.”

Masacrul de la Fântâna Albă nu a fost niciodată recunoscut oficial de Uniunea Sovietică. Timp de zeci de ani, nu s-a putut vorbi despre această tragedie, din cauza cenzurii sovietice.

DANIEL PRELIPCEAN reprezentant, Asociaţia Ţara de Sus, judeţul Suceava: „Am organizat un grup de tineri şi nu numai care am venit aici să comemorăm memoria înaintaşilor noştri. Aproximativ 50 de nai nu a fost voie să se vorbească despre evenimentul acesta nici deoparte nici de cealaltă a graniţei. este de datoria noastră, în special a tinerilor să păstrăm vie memoria lor.”

ALEXANDRINA CERNOV academician, Cernăuţi: „În 1991, 1 aprilie, pentru prima dată după 50 de ani am început să venim aici. S-a estimat că au participat estimative un grup de 12 miid e oameni, era plină pădurea. Memoria noastră trebuie să rămână vie, deoarece capcanele politice care ni se întind astăzi sunt foarte multe. Se şterg urmele noastre istorice.”

IRINA LOREDANA STĂNCULESCU consul general al României la Cernăuţi: „Numai aducând în amintire înaintaşii nosştri şi comemorând aceste evenimente tragice putem să nu repetăm istoria acestor meleaguri. Este un moment trist pentru Ucarina, se află în război iar România este alături de Ucraina.”

RUSLAN DOMNIŢAC preşedinte, regiunea Cernăuţi: „Astăzi îi comemorăm pe cei care care au murit în urma terorii roşii. Astăzi, Ucraina suferă în urma aceloraşi acţiuni.”

În România, începând cu 2011, ziua de întâi aprilie a devenit, prin lege, Zi naţională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone. Numărul exact al victimelor nu s-a aflat şi probabil nu va fi cunoscut vreodată. Unele surse arată că 3.000 de români au fost executaţi mişeleşte de sovietici doar pentru că-şi doreau să se întoarcă acasă, în România

author-img_1

Cristina Popescu

Reporter